NANE

UNDP 2012: 12 months of Human Development - 12 Stories

2012-01-02T20:07:00.000+02:00

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10150464666757830.374998.44015482829&type=1

Bangladesh- Three Meals a Day (A One day on Earth Film)

2012-01-02T20:05:00.001+02:00

Volunteering - A Great Way To Learn Real Executive Leadership

2012-01-02T19:58:00.001+02:00

http://www.forbes.com/sites/karlmoore/2011/12/21/volunteering-a-great-way-to-learn-real-executive-leadership/

2011-12-01T12:17:00.001+02:00

http://www.sustineducatia.ro/alege-un-cadou/lumanari-facute-de-copii/
http://www.sustineducatia.ro/alege-un-cadou/felicitari-de-craciun-facute-de-voluntari/

MOŞ CRĂCIUN VINE LA ŞCOALĂ

2011-11-24T19:36:00.001+02:00

O nouă campanieSusţin Educaţia:

MOŞ CRĂCIUN VINE LA ŞCOALĂ

VineMoşul, vine unde-i aşteptat, dar (mai ales) vine cu ajutorul tău!

Pentrucă sunt mulţi copii care învaţă „de pe ce au”, pentru că educaţia româneascăare nevoie de ajutor, am decis că anul acesta Moş Crăciun vine la şcoală!

Oferă două cadouri în loc de unul!

Dacătot cauţi un cadou pentru ai tăi, dragii tăi, pentru prieteni, de ce să nuoferi în acelaşi timp şi fără niciun alt efort şi un cadou pentru şcolarii şipreşcolarii care merg la şcoală special ca sa înveţe.

Cumperio felicitare sau o lumânare de sărbătoare, meşteşugite de copii şi contribui laachiziţionarea tuturor resurselor educative care nu se găsesc la ei, în şcoală.

Aşacă, dacă te gândeşti câteodată că sărbătorile ar trebui să fie mai frumoasepentru toată lumea şi (mai ales) dacă ţi-a trecut prin gând măcar o dată (odată)că ai vrea să contribui la îmbunătăţirea educaţiei din şcolile româneşti, iatăce puţin şi ce mult poţi face:

· Aruncă un ochi peste lucrurile făcute de copii, aranjatefrumos în magazinul nostru online: http://www.sustineducatia.ro/alege-un-cadou/

· Ai găsit ceva ce-ţi place? Click pe butonul Donează

· Verifică-ţi e-mailul şi căsuţa poştală. Cadoul ajunge latine înaintea lui Moş Crăciun, iar banii tăi se transformă într-o grămadă deresurse educative, darul tău pentru copii.

„Moş Crăciun vine la şcoală” este o campanie care a început astăzi (24.11.2011)şi care continuă până la sfârşitul lunii decembrie 2011.

Cu cadouri mici, facem fapte mari!

Susţin Educaţia este un program fondatde Asociaţia Română pentru EducaţiaTinerilor (ARET) cu scopul de a sprijini proiecte de care copiii şi elevii dinşcolile şi grădiniţele din România au nevoie pentru a beneficia de o educaţiede calitate. Credem că educaţia depinde de fiecare dintre noi! (www.sustineducatia.ro)

ARET (Asociaţia Română pentru Educaţia Tinerilor) reprezintă un grup de tineri adunaţi în jurul unei idei: o lume mai bună şimai curată prin intermediul educaţiei. Credem că educaţia depinde de fiecare dintrenoi! www.aret.ro

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti Networking şi dezvoltare profesională

2011-11-06T21:47:00.001+02:00

Lucrarea de faţă îşi propune să privească îndeaproape organizaţiileneguvernamentale studenţeşti pentru a explora problema inserţiei studenţilor pepiaţa muncii. Întrebările la care cercetarea îşipropune să răspundă fac referire la: contribuţia organizaţiilor studenţeşti înceea ce priveşte acumularea de capital social şi dezvoltarea profesională a membrilorsăi, cauzele care îi determină pe studenţi să se implice în cadrul unei astfelde organizaţii, precum şi importanţa perioadei de voluntariat în procesul derecrutare şi selecţie a angajaţilor.

Pentru a răspunde la aceste întrebări am folosit interviuri individuale înrândul studenţilor care sunt în prezent membrii ai unei organizaţii neguvernamentalestudenţeşti, interviuri în rândul alumnilor organizaţiilor studenţeşti, precumşi interviuri în rândul unor recrutori din diferite companii.

Rezultatelecercetării (cercetarea are caracter exploratoriu) vor identifica dacă,într-adevăr, implicarea într-o asociaţie studenţească prezintă două mariavantaje: punerea în contact a membrilor săi cu persoane care le vor fi utileîn cariera profesională, precum şi dezvoltarea profesională a acestora, prinsimularea unei experienţe de lucru similare cu cea de la locul de muncă.

http://www.scribd.com/doc/71830697/Organizatiile-Non-Guvernamentale-Studentesti-Networking-si-Dezvoltare-Profesionala

ISPCC - I Can't Wait Until I Grow Up

2011-11-01T19:42:00.000+02:00

The Freedom Writers Diary. Their story. Their words

2011-10-17T00:07:00.000+03:00

The Freedom Writers Diary- o carte in care s-au adunat povestile de viata ale unor tineri elevi din California. Elevi "problema", fara nicio sansa de izbanda, care aud mai des zgomotul produs de arme decat clopotelul de la scoala. Elevi care traiesc intr-o lume in care culoarea pielii face diferenta si in care violenta, saracia, consumul de droguri si alcool, abuzurile de orice tip sunt elemente incluse in "meniul zilnic". Si, totusi, o profesoara tanara, fara experienta, vine si face o schimbare majora in vietile lor. Asul ei din maneca?! Increderea pe care le-o acorda. Cand nici macar tinerii nu mai credeau in ei, cineva le arata ca pot face orice isi propun.

“In thefifth grade, I had a teacher who always called me lazy in front of the holeclass. She would always pick on me to read in front of the class. She knew Ididn’t know how to read or spell verywell and when I did read, I had to do it very slow. Everyone would laugh at meand call me stupid. I hated school. Ever since that year, I have never been ableto read out loud because I am still afraid people will laugh at me and call mestupid.

I found outwhat my problem is. I’m dyslexic, which means I have a learning desorder. Mybrain sees things differently and words don’t look the way they do to others.”(p.23)
Cum sunt sanctionate astfel de comportamente, astfel de "metode de invatare" ale profesorilor avand in vedere consecintele negative care se rasfrang pe termen lung in viata elevului?

“So one daywhen Ms. Gruwell pointed out my 0.5 GPA, but said that I had potential, I feltguilty. Then before I left class, Ms. Gruwell told me something that wouldchange my life forever. She told me she believed in me. I have never heardthose words from anyone...especially a teacher.” (p.46)
Ce relevanta au notele daca nu se precizeaza ceea ce a gresit elevul si ceea ce poate imbunatati? Cum poate evolua elevul in astfel de conditii?

“School...whybother going to school? What’s the use of going if I don’t have a place tolive? When friends ask how my summer was, what am I going to say? I was evictedfrom my apartament? I don’t think so. I’m not going to tell a soul whathappened. I knew everyone would be wearing new clothes, new shoes, and have newhaircuts. Me? With outfits from least year, some old shoes, and no new haircut.I feel like it’s hopeless to try to feel good and make good grades. There’s nopoint to it.” (p.53)
De ce aspectul financiar poate fi decisiv in procesul de scolarizare al elevului?

“Unfortunately,the education system tends to dismiss kids based on their past and not on theirpotential.” (p.145)
De ce suntem preocupati de sanctionare si nu de motivare?

“On oneessay test, my sociology teacher even told me that he didn’t expect me to dowell anyway. When he told me this, I felt hopeless because I couldn’t prove himwrong, at least not yet.“(p.149)
Care este rolul unui profesor in sala de clasa?

(The FreedomWriters Diary. Their story. Their words. How a teacher and 150 teens usedwriting to change themselves and the world around them. With Erin Gruwell)

http://www.freedomwritersfoundation.org/site/c.kqIXL2PFJtH/b.5183373/k.DD8B/FWF_Home.htm

http://www.freedomwritersfoundation.org/site/c.kqIXL2PFJtH/b.2448427/k.7363/Freedom_Writers_Top_Books.htm

http://www.freedomwritersfoundation.org/site/c.kqIXL2PFJtH/b.2260037/k.93F0/Teacher_Tips.htm#prompts

Ce inseamna, de fapt, sa fii profesor?

Stones into schools

2011-10-02T22:27:00.000+03:00

"If you teach a boy, you educate an individual; but if you teach a girl, you educate a community." (p.13)

"Neverthless, he understood that hope resides in the future, while perspective and wisdom are almost always found by looking to the past."(p.21)

"War has forced us to starve not only our bodies but also our minds." (p.104)

"One of the happiest days of my life, he once told me, was when I finally put down my gun forever and took up the pen. This is jihad that is Allah's calling for me." (p.149)

"People in that part of the word are used to death and violence, I said. And if you tell them, We are sorry your father died, but he died a martyr so that Afghanistan could be free, and if you offer them compensation and honor their sacrifice, I think that people will support us even now. But the worst thing that you can do is what we're doing- ignoring the victims by calling them collateral damage and not even trying to count the numbers of the dead. Because to ignore them is to deny they ever existed, and there is no greater insult in the Islamic world. For that, we will not be forgiven." (p.250-251)

"You wonder why I sit,

Here on this rock,

By the side of this river,

Doing nothing?

There is so much work to be done for my people.

We have so little food,

We have so few jobs,

Our fields are in shambles,

And still there are land mines everywhere.

So I am here to listen to

The quiet,

The water,

And the singing trees.

This is the sound of peace

In the presence of Allah.

After thirty years as a mujahadeen,

I have grown old from fighting.

I resent the sound of destruction.

I am so weary of war." (p. 99-100)

(Stones into schools- Promoting peace with books, not bombs in Afghanistan and Pakistan, Greg Mortenson, 2009)

http://www.stonesintoschools.com/
http://www.ikat.org/
http://www.penniesforpeace.org/

One Man's Mission to Promote Peace...One School at a Time

2011-10-02T18:18:00.000+03:00

"We breathed an air of utter satisfaction, of eternal peace, he continued. All this gives rise to a question. Isn't it better to live in ignorance of everything- asphalt and macadam, vehicles, telephones, television- to live in bliss without knowing it?" (p.30)

"After the last note of the anthemn had faded, the chilren sat in a neat circle and began copying their multiplication tables. Most strachted in the dirt with sticks they'd brought for that purpose. The more fortunate, like Jahan, had slate boards they wrote on with sticks dipped in a mixture of mud and water. Can you imagine a fourth-grade class in America, alone, without a teacher, sitting there quietly and working on their lessons? Mortenson asks. I felt like my heart was beaing torn out. There was a fierceness in their desire to learn, despite how mightly everything was stacked against them, that reminded me of Christa. I knew I had to do something." (p.32)

"Norberg-Hodge continues to argue not only that Western development workers should not bindly impose modern improvements on ancient cultures, but that industralized countries had lessons to learn from people like Ladakhis about building sustainable societies. I have seen, she writes, that community and a close relationship with the land can enrich human life beyond all comparison with material wealth or tehnological sophistication. I have learned that another way is possible." (p.112)

"Long after all those rams are dead and eaten this school will still stand. Haji Mehdi has food today. Now our children have education forever." (p.153)

"I can't read anything. This is the greatest sadness in my life. I'll do anything so the children of my village never have to know this feeling. I'll pay any price so they have the education they deserve." (p.153)

"It was the most exciting day of my life, says schoolmaster Husein's daughter, Tahira. Mr. Parvi handed each of us new books and I didn't dare to open them, they were so beautiful. I'd never had my own books before." (p.194)

"I couldn't take my eyes off al the foreign ladies, says Jahan, who, along with Tahira, would one day become the first educated women in the long history of the Braldu Valley. They seemed so dignified. Whenever I'd seen people from downside before, I'd run away, ashamed of my dirty clothes. But that day I held the first set of clean, new clothes I'd ever owned, Jahan says. And I remember thinking, Maybe I shouldn't feel so ashamed. Maybe, one day, Allah willing, I can become a great lady, too." (p.195)

"The time of arithemtic and poetry is past. Nowadays, my brothers, take your lessons from the Kalashnikov and rocket-propelled grenade." (Graffiti spray-painted on the courtyard wall of the Korphe School) (p.241)

"I request America to look into our hearts, Abbas continued, his voice straining with emotion, and see that the great majority of us are not terrorists, but good and simple pople. Our land is stricken with poverty because we are without education. But today, another candle of knowledge has been lit. In the name of Allah the Almighy, may it light our way out of the darkness we find ourselves in." (p.257)

"As the U.S confrunts Saddam Husein's regime in Iraq, Greg Mortenson, 45, is quietly waging his own campaign against Islamic fundamentalists, who often recruit members through religious schools called madrassas. Mortenson's approach hinges on a simple idea: that by building secular schools and helping to promote education- particulary for girls- in the world's most volatile war zone, support for the Taliban and other extremist sects eventually will dry up." (Kevin Fadarko, Parade cover story, April, 6, 2004) (p.297)

"It is my vision that we all will dedicate the next decade to achieve universal literacy and education for all the children, especially for girls. More than 145 million of the world's children are deprived of education due to poverty, exploitation, slaverly, gender discrimination, religious extremism and corrupt governments. May Three Cups of Tea be a catalyst to bring the gift of literacy to each of those children who deserves a chance to go to school." (p.333)

(Three Cups of Tea. One Man's Mission to Promote Peace... One School at a Time. Greg Mortenson and David Oliver Relin, 2006)

www.threecupsoftea.com
http://www.penniesforpeace.org/
http://www.ikat.org/

Un nou an scolar si noi oportunitati- Sustin Educatia!

2011-09-21T22:21:00.000+03:00

Dragii nostri,

Suntem la inceputul unui nou an scolar motiv pentru care am simtit nevoia sa va impartasim o parte din gandurile noastre!

Datorita sprijinului pe care ni l-ati acordat am reusit pana in momentul de fata sa finalizam 35 de proiecte de care beneficiaza aproximativ 1010 copii din intreaga tara. Cei mai mici beneficiari ai proiectelor au 4 ani, iar cei mai mari - 16 ani. Suntem prezenti in 9 judete: Dambovita, Bihor, Alba, Sibiu, Hunedoara, Dolj, Cluj, Harghita, Buzau si in municipiul Bucuresti.

Suma totala estimata a proiectelor este de aproximativ 41.709 RON si a fost transformata in resurse didactice: calculatoare, softuri educationale, materiale bricolaj, jocuri pentru dezvoltarea vocabularului, carti, enciclopedii, dictionare, instrumente laborator, echipamente sportive si multe alte materiale didactice.

Printre beneficiari s-au numarat si copii cu deficiente de vedere, de auz, autism, sindromul Down, de etnie roma, copii aflati in sistemul de protectie sociala sau care provin din familii sau medii dezvanatajate.

Va invitam pe site-ul nostru (www.sustineducatia.ro) pentru a vedea evolutia proiectelor finalizate, pentru a vedea pozele cu micutii beneficiari si pentru a citi scrisorile de multumire care va sunt adresate in totalitate. De asemenea, puteti cunoaste povestile altor copii si elevi care asteapta ca proiectul lor sa fie finalizat. Speram sa putem deschide un nou apel de depunere a proiectelor cat mai curand.

Anul scolar 2010-2011 s-a dovedit un an bun in ceea ce priveste implicarea persoanelor fizice, precum dvs. – ati donat, ne-ati promovat, ati alergat pentru cauza noastra si ne-ati invatat ce nu stiam. Suntem recunoscatori si pentru parteneriatele frumoase pe care le-am avut si le avem cu diverse companii din tara, precum Holcim, UPC, Porsche Finance Group Romania, Middle Europe Investments, Okian, Editura Anteea, Ceainaria GreenTea, Gradinita Vise, Jurnalul National sau Bookblog.ro. Toti ne-ati aratat ca munca noastra nu este in zadar si ca mai sunt foarte multe persoane alaturi de noi care sustin educatia. Suntem mandri si, din nou, recunoscatori pentru rezultatele la care am ajuns impreuna si ne dorim ca acest an scolar sa fie mult mai rodnic.

Sa fie un an mai bun, plin de activitati educative si de resurse didactice!

Sa fie un an in care sa va avem alaturi de noi in continuare!

Unde-s multi, puterea creste!

Cu drag,

Echipa Sustin Educatia

2011-06-09T22:15:00.002+03:00

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-analfabetismul-se-transmite-ca-o-boala-rara-dar-sigura.html

2011-04-11T21:44:00.004+03:00

SALUT !

Ştiţi ce?

„Cu un calculator

explorăm singuri

şi-nvăţăm împreună.

„Cu un calculator

învăţăm să ştergem limite,

învăţăm cum să-nvăţăm,

învăţăm cu cei din jur.

„Cu un calculator

ne conectăm la un viitor mai bun.

Şi ne pregătim mereu să descoperim,

Să facem o lume nouă, o lume bună,

învăţând tehnologie!

Află mai multe şi sprijină campania aici:

www.sustineducatia.ro/un-calculator

Child Friendly advertising

2011-03-10T20:19:00.000+02:00

„Educaţia ţine şi de mine şi de tine!”

2011-03-09T17:04:00.000+02:00

BUCUREŞTI – 9 martie 2011

Susţin Educaţia lansează concursul „Educaţia ţine şi de mine şi de tine!”, cu sprijinul UPC România

Echipa Susţin Educaţia a pregătit pentru această primăvară o nouă campanie, care se adresează liceenilor şi studenţilor din toată ţara.
Începând de astăzi şi până pe 24 martie, elevii de liceu şi studenţii se pot înscrie în concursul intitulat „Educaţia tine şi de mine şi de tine”. Campania are un scop dublu. Pe de o parte, îşi propune să strângă fonduri pentru proiectele educative ale dascălilor şi educatorilor, propuse pe site-ul www.sustineducatia.ro. Pe de altă parte, doreşte să le ofere tinerilor oportunitatea de a-şi exersa calităţile de lideri şi de a afla mai multe detalii despre cum funcţionează procesul de fundraising.
Imediat după înscriere, pe 28, 29 şi 30 martie, concurenţii vor beneficia de traininguri online, susţinute de specialişti în comunicare, management de proiect, voluntariat şi fundraising. Provocarea lansată de Susţin Educaţia în licee şi facultăţi vizează exclusiv dezvoltarea educaţiei în şcolile din România.
„Elevii de liceu şi studenţii vor testa eficienţa mediului online, vor înţelege mai multe despre ce înseamnă să strângi fonduri pentru educaţie, în România, şi vor afla lucruri interesante despre lucrul în echipă, despre cum să comunice cu publicul. Făcând aceste lucruri, ei vor fi cei care concretizează proiectele educative înscrise de dascăli pe site. Sunt câştiguri pentru ambele părţi şi este mult mai mult decât un simplu concurs cu premii.”, declară Cristiana Anca, director executiv ARET şi coordonator al Susţin Educaţia.
Competiţia propriu-zisă va începe în prima zi din luna aprilie şi se va încheia pe 30 aprilie a.c. Cu sprijinul UPC România, vor fi oferite premii atât pentru echipele câştigătoare, cât şi pentru toţi cei care finalizează proiectul ales.

Mai multe informaţii despre paşii campaniei, modalităţile de înscriere în concurs şi despre premii se găsesc pe www.sustineducatia.ro/concurs.

Ziua Mondială a Cărţii

2011-03-03T15:13:00.000+02:00

De Ziua Mondială a Cărţii încercăm să strângem 2100 de lei pentru copiii nevăzători . Deşi nevăzători, ei văd unele lucruri mai bine ca noi. Cărţile sunt pentru ei o punte spre cunoaşterea lumii. Nu ne rămâne decât să îi ajutăm să o descopere.

Donatiile stranse pot fi urmarite in timp real aici. Doneaza si da mai departe.

Lipsa totala a vederii sau afectarea grava a acesteia nu ar trebui sa devina o bariera intre copil si cunoasterea lumii. Cartile tactile reprezinta o buna modalitate de a avea acces la cunoasterea lumii inconjuratoare, si acest lucru chiar inaintea invatarii scris-cititului. Cu ajutorul lor se pun fundamentele cunoasterii tactile a realitatii prin intermediul mainilor care sunt invatate sa „vada”, sa exploreze lumea cu curiozitate, prin actiuni constiente si deliberate.

Ilustratia tactila este definita ca o poza facuta in relief si care poate fi citita cu degetele. Principiul pentru realizarea unei astfel de ilustratii este acela ca aceasta sa fie simpla si sa aiba o structura perceptibila tactil. Practic, cartile tactile comunica informatia prin simtul tactil; ilustratiile sunt in relief, astfel incat sa poata fi percepute cu degetele.

Obiectivele acestui proiect sunt punerea in practica a principiilor si teoriilor invatarii care sa faciliteze accesul copiilor cu deficiente de vedere la informatie, sa implice cadrele didactice ale institutiei in aplicarea metodelor specifice deficientelor de vedere si sa eficienteze procesul de instructie si predare.

Este rolul nostru sa oferim copiilor materiale si activitati specifice etapei de dezvoltare in care au ajuns.

www.sustineducatia.ro

Copilul ce se înveşmântă cu mantie de prinţ

2011-02-19T19:12:00.000+02:00

"Copilul ce se înveşmântă cu mantie de prinţ şi poartă la gât lanţuri aurite pierde toată plăcerea jocului; la orice pas se-mpiedică-n podoabă.

De teama c-o va rupe sau c-o va prăfui se ţine departe de lume şi nu cutează nici să se bucure.

De ce să fie-ntemniţat în lux? Oare nu-l dezbraci aşa de dreptul de a intra în marea sărbătoare a vieţii omeneşti?"

(R. Tagore- Ofranda lirică)

Raport de practică pedagogică

2011-02-06T21:24:00.004+02:00

Astăzi vom vorbi despre Decizii, acţiune şi asumarea consecinţelor.

Ora ţine 45 de minute- de când am făcut planul de lecţie, mă tot gândesc că timpul nu o să ne ajungă aşa că şi acum sunt cu ochii pe ceas. Începem cu partea mai puţin plăcută a lecţiei: recapitulare, teme (5% dintre copii aveau tema făcută ), definiţii, procesul de luare a deciziilor. Băieţii din spate sunt gălăgioşi ca de obicei, aşa că mă infiltrez printre ei. Pentru lecţia de azi am ales şi un joculeţ: Pe cine salvăm? (dintr-o listă mai mare de persoane, avem voie să alegem numai 3 persoane care vor fi singurii supravieţuitori de pe Pământ). Aşa testăm pe viu modul de luare a deciziilor şi lucrăm şi în echipe. Avem echipe de câte 4 elevi care s-au apucat deja să lucreze. Pe băieţii gălăgioşi i-am pus în aceeaşi echipă şi bineînţeles că au terminat ultimii:) După timpul de lucru, fiecare reprezentat începe să citească răspunsurile echipei. În timp ce lucrau, le-am spus să se gândească la mai multe aspecte, printre care şi perpetuarea speciei. Două dintre echipe i-au ales ca supravieţuitori pe membrii familiei- sunt cele mai dragi persoane nouă şi vrem să supravieţuiască. O altă echipă este mai pragmatică şi se gândeşte la toate aspectele, făcând poate alegerea cea mai potrivită (băiatul din echipa de aici, un copil foarte isteţ de altfel, este singurul care m-a auzit când le dădeam sugestii:). Deşi ultima echipă nu a făcut nici ea cea mai bună alegere din punct de vedere raţional, reuşeşte să ne facă o surpriză plăcută. Băieţii gălăgioşi au ales următoarele persoane: fetiţa cu dizabilităţi, bătrânica şi bătrânelul. De ce?! Pentru că fetiţa nu se poate ajuta singură şi de aceea o ajutăm noi, şi pentru că bătrânii sunt înţelepţi şi merită respectul nostru, după cum spun chiar ei:) Ajungem şi la partea de debriefing şi le explic că nu a existat o variantă corectă: fiecare răspuns al lor a fost corect prin prisma argumentelor pe care le-au adus. Însă îi felicităm pe băieţi. Mergem mai departe la o scurtă recapitulare cu ajutorul metodei R.A.I: aruncăm o minge de la unul la altul şi punem întrebări referitoare la lecţie, la care şi răspundem. Ce observăm:

- copiii se exprimă foarte greu cu propriile cuvinte şi redau definiţia aşa cum au notat-o în caiet (a se vedea consecinţele cazurilor în care profesorii nu acceptă alte răspunsuri decât cele dictate de ei şi îi obligă pe copii să înveţe pe de rost)

- copiiilor li se face atât de frică în momentul în care li se pune o întrebare, încât cu greu ajung să dea şi un răspuns (a se vedea consecinţele cazurilor în care profesorii nu le spun că este normal să greşească şi îi ameninţă cu catalogul)

Scriem pe tablă şi tema pentru acasă, gândită în aşa fel încât să aibă o utilitate directă pentru ei: îi întrebăm în ce măsură sunt implicaţi în deciziile de la nivelul şcolii şi îi rugăm să vină cu exemple de decizii/proiecte/lucruri care ar vrea să se întâmple la ei în şcoală/în timpul orelor etc. O aud pe eleva din prima bancă: Ce îmi plac orele de genul acesta!

Mă uit la ceas şi sunt surprinsă că ne-am încadrat la fix:)

Advertiser vs Consumer

2010-12-28T21:47:00.000+02:00

"Cei fara casa nu dispar, doar se transforma!" [HQ]

2010-12-02T19:29:00.000+02:00

Exit- Festivalul de teatru pentru detinuti, 2010

2010-11-15T18:21:00.017+02:00

"Ştiu de ce aţi venit la teatru. Din curiozitatea de a vedea un deţinut la câţiva metri distanţă."

"În întuneric suntem toţi la fel."

Săptămâna trecută, 8-11 nov., a fost cea de-a doua ediţie a Festivalului de Teatru pentru Deţinuţi. Ediţia de anul acesta nu a fost mai prejos decât cea de anul trecut, însă sala nu a fost atât de plină pe cât mă aşteptam. M-am bucurat să văd şi o parte din actorii de anul trecut.

Mai jos, am enumerat piesele care s-au jucat la Nottara.

1.Trupa NoName, Jilava- număr de pantomimă care a deschis cu succes festivalul

2.Penitenciarul Codlea- Ciclopul, după Euripide

3.Penitenciarul Craiova- Casa Poporului

4. Penitenciarul Oradea- Transplantul de Lavinia Steer

Un text genial despre un transplant de suflet şi o interpretare pe măsură. Unul din actori mărturiseşte:

"Mai am o fărâmă de suflet de copil în mine. În fiecare zi mi-l calcă cineva în picioare."

5. Penitenciarul Gherla- Noapte/ Zi-deţinutele din Gherla au jucat într-o adaptare după romanul Exuvii şi poemele din volumul Noapte sau zi, ambele ale scriitoarei Simona Popescu pe care am avut plăcerea să o descopăr de curând şi care mi-a amintit că sunt datoare să-i împlinesc visele copilului care am fost.

6.Penitenciarul Jilava- Despre libertatea obişnuită

7.Penitenciarul Rahova- Evolution

8.Penitenciarul Bistriţa- Trişez cu viaţa

9.Penitenciarul satu Mare- Experimentul

10.Penitenciarul Timişoara- Un vis...

Festivalul a fost încheiat cu un număr de percuţie în interpretarea deţinuţilor din penitenciarul Rahova. Nu putem să sperăm decât că un astfel de festival nu va avea loc doar o dată pe an şi să sperăm aşa cum şi deţinuţii speră că după ce îşi vor ispăşi pedeapsa vor deveni actori în adevăratul sens al cuvântului. Prejudecăţile nu au avut loc pe sala teatrului Nottara-"Niciun om fără suflet, asta e deviza noastră. " (Transplantul)

http://www.evz.ro/detalii/stiri/din-celula-pe-scena-teatrului-nottara-911866.html

http://www.adevarul.ro/locale/oradea/Toth_Ioszef_a_inceput_actoria_in_

penitenciar_0_155984563.html

Brosura Branding Romania 2010

2010-10-02T23:26:00.001+03:00

Brosura Branding Romania 2010

View more documents from Leaders of the third millennium club.

2010-09-03T23:43:00.004+03:00

http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-7594335-interese-oculte-sacrifica-din-nou-educatia-formarea-profesionala.htm

http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-7639439-cum-aranjeaza-examenul-bacalaureat.htm

http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-7646297-invata-elevii-scoala.htm

http://www.campusnews.ro/stiri-stiri-7597276-ultimii-20-ani-numarul-elevilor-scazut-1-6-milioane-cat-scazut-numarul-profesorilor.htm

http://www.wall-street.ro/slideshow/Companii/89251/De-ce-sa-mai-faci-un-master-Cum-te-ajuta-la-angajare.html#slide_title

Branding Romania!

2010-09-03T23:18:00.003+03:00

http://www.cariereonline.ro/articol/club-lmt-branding-romania-yes-we-can?page=0,0

http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2010/08/romania-pe-bune-2014-memo-to-president.html

YES, WE CAN!

2010-08-27T00:53:00.010+03:00

Scoala de vara Branding Romania si-a primit participantii la Olanesti si a pornit revolutia responsabilitatii sociale!

In perioada 26 august- 1 septembrie, participantii se vor intalni cu Traian Bruma, Razvan Crisan, Valentin Burada, Marian Stas, Mihail Musat, Mihai Iordache, Ramona Dragomir, Anca Haraga, Bogdan Grigore, Iulia Verdes, Paul Olteanu, Iustin Mihailescu pentru a discuta despre procesul invatarii, procesul decizional, creativitate, voluntariat, leadership, leadership organizational, branding personal, argumentare & public speaking, motivatie, autodezvoltare, improvizatie, management de proiect.Tincuta Baltag va si ea prezenta pentru a ne spune mai multe despre Gala Premiilor in Educatie, iar Caravana LSRS ne va prezenta oferta educationala din strainatate.

Noi credem ca imaginea unei tari se traduce prin imaginea fiecarui individ. Astfel, cu fiecare tanar mai sigur pe el, mai responsabil si mai implicat in viata comunitatii, suntem mai aproape de un brand al Romaniei construit pe valori autentice ai pe experiente pozitive.

Generatia noastra spune: YES, WE CAN!

Voi ce spuneti?

Parteneri: Primaria Municipiului Ramnicu Valcea
Parteneri Media: Studentie.ro, Calificativ.ro, Lume Buna, Kiss FM, Radio Lynx, Zile si Nopti, Viata Valcii, EvenimenteStudentesti.ro, Adevarul de Seara, Fundatia Dinu Patriciu, Romania Pozitiva, Mai Mult Verde, Oricum, OnlineStudent.ro, CariereOnline.ro
Sponsori: Annabella, Boromir, Dacos
Organizatori: Laura Catana, Gabriela Solomon, Cristina Vlasceanu, Raluca Petre, Simbotin Raluca, Teodora Graur

www.clublmt.ro

www.branding.clublmt.ro

Gestalt prayer

2010-08-12T17:19:00.000+03:00

´´I do my thing and you do your thing.

I am not in this world to live up to your expectations,
And you are not in this world to live up to mine.
You are you, and I am I, and if by chance we find each other, it's beautiful.
If not, it can't be helped.´´
(Fritz Perls, 1969)

2010-08-08T00:24:00.000+03:00

Femei de cariera

2010-07-29T23:17:00.004+03:00

"Femeile s-au opintit câteva secole să ajungă egale cu bărbaţii, iar acum nu mai ştiu cum să scape de acest groaznic privilegiu.
Muncim ca nişte tâmpite, îi mulţumim patronului că ne dă şansa extraordinară de a lucra şi-n weekend, ca să ne afirmăm şi să ne ţinem de deadline. Şefii pleacă de vineri la prânz şi-i mai vezi luni după-masă, când se deşteaptă din mahmureli de cinci stele.
Timp în care ai deosebita onoare de a le ţine locul, că de-aia ai dat atât din coate şi-ai făcut ulcer de când mănânci numai kebab în chiflă, la serviciu, ca să ajungi femeie de nădejde.. Firma te-a răsplătit cu două dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tău personal. Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook şi Power Point, coşmarul ţi-e împicăţit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie "urgent", "campanie", "scheme", "rapoarte"..
În somn, butonul Delete nu merge, nu scapi de pătrăţici şi te trezeşti ţipând. Nu pentru că te înnebunesc folderele, ci pentru că e deja 7,30 şi la 8 trebuie să fii la firmă şi-ai dormit strâmb şi-ţi stă bretonul ca o bidinea. Scuză-mă, te las puţin pe fir, că mă cere unul de nevastă...
Munca e bună numai când ţi-aduce un franc cinstit în buzunar şi mai ales, îţi dă şi răgazul să-l cheltuieşti. Sistemul suedez prevede că trebuie să ameţeşti muncind cinci zile pe săptămână şi să ameţeşti în bar două zile pe săptămână. Ăsta e raportul minim rezonabil. Carierismul e plăsmuirea bolnavă a unor filme imbecile de la Hollywood , care insinuează că o femeie poate face orice, dacă vrea ea: ajunge imediat director executiv, naşte trei pui vii pe care îi hrăneşte cu lapte praf, soţul o iubeşte leşinant, deşi o vede cam şase ore pe săptămână (sau poate tocmai de-aia), iar el, deşi e neurochirurg şef la Memorial Hospital , nu e stresat deloc, face mâncare la copii, spală vase şi-o aşteaptă pe ea cu maşina la firmă, seara. Pardon, noaptea. Nu se ştie când operează el pe creier şi mai face şi lecţii cu ăia mici, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri şi de convins opt clienţi să investească.
Femeile care au văzut-o pe Diane Keaton în "Baby Boom" se lasă drogate de gândul inept al unui perpetuum mobile. Au senzaţia că se poate orice. Că soţul, copilul, ciobănescul german şi siameza aşteaptă oricât; ei latră la unison cu mândrie că au o directoare în familie. Când ambii soţi muncesc deopotrivă, ajungi să le înţelegi masochismul, până la urmă. Pericolul dospeşte abia când femeia de carieră are acasă un inginer care scapă la 4,00 de la uzină, apoi vrea mâncare cu sos, maieuri cât de cât curate şi puţin sex. Muncind ca o disperată ca să nu cumva să fie promovată alta în locul ei, la o adică, femeia se înscrie deja la divorţul part-time şi facilitează hârjoana extraconjugală a bărbatului constrâns de hormoni.
Când constaţi că fetiţa ta îi spune "mamă" soacră-tii (care nici nu te-a vrut de noră, fiindcă nu păreai gospodină şi uite că ştia ea ce ştia) şi bâzâie că pe bona o iubeşte cel mai mult de pe lume, e cam târziu să-ţi dai demisia. Copilul nu înţelege că tu crăpi muncind ca să aibă el garsonieră-n Bucureşti când termină liceul (dacă l-o termina, că tu n-ai timp să-i verifici lecţiile). Copilul vrea să stai lângă el, caldă, pufoasă, atentă, să simtă dragostea ca pe o pernă de pluş. Dar tu, care-ai răspuns la celular şi-n clipa când te cerea ăla de nevastă şi i-ai spus lui "da", acoperind o secundă telefonul cu palma , apoi te-ai scuzat din gene şi ai continuat să vorbeşti cu şeful de secţie la telefon, nu prea înţelegi cum vine chestia asta cu renunţatul la carieră de dragul familiei.
Apropo, când ţi-ai închis ultima dată telefonul, ca să vezi un film fără să te deranjeze nimeni? Nu e cazul, că pe vremea când ai văzut tu ultimul film încă nu se inventaseră telefoanele cu On şi Off, erau numai fixe cu roată şi fir cârlionţat.
Am chiulit şi-am să chiulesc cu voluptate de la muncă, întotdeauna.. Chiuleşte şi tu, salvează-ţi viaţa, femeie! Atât cât se poate. Ia bunul simţ, în doze homeopatice. Să ştii numai tu. Cele mai frumoase petice de viaţă le-am căpătat fugind de răspundere. Cea mai bună bere pe care am băut-o în viaţa mea n-a fost la Praga, ca lumea bună, ci în Herăstrău, când o tăiasem de la şedinţa de redacţie, lăsând vorbă că mi s-a spart ţeava de calorifer şi m-au chemat vecinii să strâng apa. Mi-a rămas în cap (şi mie, ca atâtor altora) gafa de la TVR, de la Revoluţie, când habar n-aveau că intraseră deja în direct şi cineva i-a zis lui Dinescu:
"Mircea, fă-te că lucrezi!". Şi Mircea a ascultat. Şi a ajuns departe. Până când vom pricepe omeneşte tâlcul acestui îndemn vital, vom continua să ne prefacem că trăim.

(Mircea Dinescu)

Brandurile copilariei

2010-07-29T22:40:00.002+03:00

Anne Frank "Speaks"+Holocaust Documentary

2010-07-27T01:25:00.000+03:00

Sonna cosa nostra

2010-07-17T20:57:00.002+03:00

“ Sonna cosa nostra, zise Don Corleone, interesele noastre personale.

Ne vom conduce singuri lumea, pentru ca este lumea noastra, cosa nostra.“

“Afla ca Mafia insemnase initial loc de refugiu. Apoi devenise numele unei organizatii secrete, formate in scopul de a opune rezistenta guvernantilor care exploatau de secole tara si poporul. Tinutul Siciliei fusese jefuit mai crunt decat oricare altul din istorie.Inchizitia torturase in egala masura bogati si saraci.Baronii si printii propietari de pamanturi din cadrul Bisericii Catolice aveau drept de viata si de moarte asupra pastorilor si agricultorilor.Politia era instrumentul puterii lor, identificandu-se cu ei atat de mult, incat in Sicilia cea mai grea insulta aruncata cuiva era sa-l numesti politist.

Confruntata cu salbaticia acestei puteri absolute, populatia exploatata invatase sa nu-si tradeze niciodata furia si ura, de teama de a nu fi exterminata.Localnicii invatasera sa nu se expuna proferand vreo amenintare,intrucat un astfel de avertisment aducea dupa sine o pedeapsa prompta.Invatasera ca societatea era dusmanul lor si, atunci cand doreau sa-si faca dreptate, apelau la organizatia subterana de rezistenta, Mafia. Iar Mafia isi consolidase puterea initiind legea tacerii, omerta.(...)Omerta devenise religia populatiei.(...) Cum dreptatea nu venise niciodata din partea autoritatilor, oamenii se adresasera intotdeuna Mafiei, care juca un rol de Robin Hood. Intr-o anumita masura, Mafia indeplinea si acum acest rol. Oamenii apelau la capo-mafioso local, ca sa-i ajute la necaz.

(...)Mafia din Sicilia devenise bratul ilegal al celor avuti si chiar politia auxiliara a puterii judecatoresti si politice. Se transformase intr-o structura capitalista degenerata, anticomunista , antiliberala, care-si impunea propriile taxe asupra oricarui gen de afacere, fie ea si cat de marunta.“(Mario Puzo, Nasul)

Ramane de vazut cum ar arata o analiza o organizatiilor mafiote din Romania, dincolo de senzationalul de la TV.

RSA Animate - Drive: The surprising truth about what motivates us

2010-07-13T14:56:00.000+03:00

Mami, azi am luat 10!

2010-07-13T00:49:00.036+03:00

Nu stiu daca m-a interesat vreodata sa am numai note de 10 in carnetul de la scoala. Slabe sanse. Memoria imi joaca feste cand cauta date din clasele primare.Nu am bazait niciodata pentru ca am luat o nota mica sau alta nota in afara de nota 10.

Am fost constienta ca o nota nu ma defineste ca persoana si nu imi releva toate cunostintele. Cel mult spune ceva despre un anumit moment dat.Nu notele au fost telul meu.Ma deranja cand vedeam colegi care alergau dupa note si le prindeau pe cele mai umflate.Asa pierdeam o bursa, un loc la buget, premiul intai, premiul al doilea etc. Am crescut si am renuntat sa ma mai uit la ceilalti.Oamenii nu se compara, nu pot fi comparati indiferent de situatie.Succesul vanatorilor de note este iluzoriu. Obiectivitatea este de multe ori o utopie.Succesul celor care muncesc pentru lucrurile in care cred inclina altfel balanta. Ei nu se opresc niciodata cand vine vorba de dezvoltare personala, chiar daca frigiderul lor este gol.

Lucrurile si-au pierdut esenta. Elevii se duc la scoala ca sa ia note,nu ca sa invete.Unii profesori se duc la scoala doar ca sa dea note.Astfel ca procesul educational nu mai este centrat pe invatare, ci pe obtinerea de note, indiferent de mijloace. O nota fuge repede cand vede o gaina, un purcel, o bacnota sau o casca bluetooth si este cu atat mai grasa cu cat parintii il fac mai fericit pe domnul profesor. Parintii inconstienti alearga sa isi ajute odrasele cotizand la toate fondurile posibile si imposibile, alimentand in prostia lor nemarginita comportamentul neadecvat al propriului copil. In loc sa vada adevaratul nivel al acestuia, se simt mai bine cand arata vecinilor carnetul cu note mari,chiar daca asta pentru asta se impun nenumarate vizite la scoala prin care se incearca sfidarea cadrele didacticelor in virtutea sintagmei Copilul meu e de 10, cum ti-ai permis sa ii dai alta nota.

Sistemul educational din Romania isi pune singur bete in roate. Nu exista o strategie rationala pe termen lung, in schimb exista ministrii care vor sa isi lase amprenta pe educatie atunci cand ajung in functie.Similar cu paradoxul sistemului penitenciar care intentioneaza reintegrarea detinutului in societate, in viata libera, tocmai prin privarea de libertate,rolul institutional al scolilor este departe de ceea ce ar trebui sa fie- scoala nu mai creaza deprinderi de viata, ci creaza dependenta fata de un tip de invatare mecanica si o lipsa de autonomie intelectuala.In loc sa fie deschizatoare de noi orizonturi, prefera mintile inguste care se incadreaza in tiparele obisnuite si care pot fi manevrate cu usurinta.Orice urma de creativitate si nealiniere la sistem este anihilata si sanctionata.

De asemenea, scoala ca institutie este responsabila pentru adoptarea unui set de tehnici adaptive nu din cele mai cinstite cu care elevii se obisnuiesc in mediul scolar si pe care mai tarziu ajung sa le transpuna in viata de zi cu zi. Functiile acestei institutii s-au transformat in disfunctii ce cangreneaza intregul sistem care nu este altul decat comunitatea in care traim.

Nu vreau sa imi vina copilul acasa si sa imi arate un carnet plin de note de 10.

2010-07-08T23:26:00.002+03:00

http://mircea-nicolae.blogspot.com/2008/04/magazin-42.html

Lasa-ti amprenta la Branding Romania 2010!

2010-06-14T18:14:00.003+03:00

Clubul Liderii Mileniului Trei în parteneriat cu Primaria Ramnicu Valcea organizeaza in perioada 26 august – 01 septembrie 2010 la Baile Olanesti, scoala de vara Branding Romania 2010 – YES, WE CAN!, in vederea promovarii cetateniei active a tinerilor si a educatiei non-formale.

Aflata la a treia editie, scoala de vara Branding Romania 2010 se adreseaza tinerilor cu varste cuprinse intre 17 si 20 de ani, iar temele abordate sunt autodezvoltarea si atitudinea civica, elemente esentiale in dezvoltarea unor actori sociali responsabili.

Atelierele de lucru le vor oferi celor 42 de participanti cadrul necesar invatarii si punerii in aplicare a conceptelor de voluntariat si responsabilitate sociala prin subiecte precum creativitatea ca element-resursa, branding personal, argumentare si public speaking. Unul dintre rezultatele scolii va fi editarea unei brosuri continand idei de proiecte comunitare ce pot fi realizate de grupuri informale de tineri si organizatii non-guvernamentale. Brosura va fi distribuita ulterior autoritatilor din orasele de provenienta ale participantilor, acestia putand concura in luna octombrie si pentru o bursa de start-up in cadrul intâlnirii de follow-up.

Clubul Liderii Mileniului Trei este o asociatie neguvernamentala, non-profit si apolitica avand ca scop dezvoltarea personala si profesionala a tinerilor. Misiunea acestei „Scoli de joburi si networking, valori si caractere” este de a contura în Romania o generatie de lideri capabila sa declanseze si sa isi asume schimbarea prin promovarea relatiilor de tip adult-adult.

Deadline aplicatii: 18 iulie

Taxa de participare: 300 Ron (sunt acoperite costurile de cazare, masa, training; nu este inclus transportul)

* CLUB LMT pune la dispozitie 5 burse integrale pentru tinerii cu posibilitati financiare reduse.

Website: http://branding.clublmt.ro/

Contact: clublmt@gmail.com

O doza de Heurozac, va rog!

2010-04-04T21:25:00.003+03:00

"Eu am blestemul raţiunii; sunt sărac, celibatar, deprimat. De luni de zile reflectez la boala mea de a reflecta prea mult, şi am stabilit cu certutudine corelaţia dintre nefericirea mea şi incontinenţa raţiunii mele. Să gândesc, să încerc să înţeleg nu mi-a folosit la nimic, ci mi-a adus numai neajunsuri.Să reflectezi nu este o operaţie firească, răneşte, ca şi cum ar scoate la iveală cioburi de sticlă şi bucăţi de sârmă ghimpată amestecate cu aerul. Nu reuşesc să-mi opresc creierul, să-i încetinesc ritmul. (...) Nu poţi să trăieşti fiind prea conştient, prea meditativ."

(M-am hotărât să devin prost- Martin Page)

Vreau să taci, vreau să fugi în altă parte şi să mă laşi în pace. Să nu-mi mai dai dureri de cap şi să mă laşi să dorm liniştită. Vreau să deschid ochii şi să nu văd nimic. Să-i închid, şi la fel, să nu văd nimic. Să nu mă mai gândesc la toate prostiile. Totul să fie simplu şi uşor. Du-te şi pe la cei care nu au experimentat niciodată conceptul de conştiinţă. Pe ei de ce nu îi chinui?

Vreau să te anesteziez cu o doză de Heurozac.

2010-04-03T19:01:00.001+03:00

Asculta mai multe audio Muzica

2010-04-03T18:59:00.001+03:00

Asculta mai multe audio Muzica

Despre loialitate

2010-03-27T23:29:00.004+02:00

Loialitatea.Vreau sa vad definitia teoretica a conceptului.Vreau sa vad cum arata transpusa in realitate.Vreau sa vad cum coreleaza toate variabilele acestui termen.Vreau sa stiu cine mai crede in el si ce inseamna loialitatea pentru ei.

Cat de departe ai merge pentru a-ti atinge un obiectiv? Ti-ai trada prietenii de-o viata, ti-ai trada sufletele dragi? I-ai trada pe oamenii care au crezut in tine si care ti-au fost alaturi?

Imi plac oamenii care cred in principiile lor. Oamenii care are au principii. A nu se confunda cu orgoliu.

Imi plac oamenii care cred in mine.

This is gold

2010-02-18T23:15:00.002+02:00

El o ia de mână şi se uită la ea. Ştie, din momentul în care a luat-o de mână, că nu o să îi mai dea drumul toată viaţa. Ea se lasă prinsă şi îl strânge şi mai tare de mână.Amândoi privesc înainte fără să uite să se privească reciproc.

A trecut jumătate de secol de atunci.

Ea i-a fost iubită şi logodnică. Prietenă, complice şi mamă. Soţie şi mamă a copiilor lui.
El, el i-a fost aproape.A crezut în ea înainte de toate.A ştiut să privească dincolo de cuvinte.E a lui fără să o ţină prizonieră.Altfel, ea şi-ar pierde farmecul.
După jumătate de secol fac din nou acelaşi pas care i-a unit.Fără regrete.
Ea ştie că nu există fără el. El ştie asta chiar dacă nu a auzit-o niciodată.
În faţa lor tot ce-nseamnă viaţă amuţeşte.

"Glasurile se amestecau, se confundau,se pierdeau în zgomotul din ce în ce mai mare al lumi...".
Aşa s-au pierdut ei.Şi-au dat drumul la mână şi şi-au uitat ochii.Secolul nu i-a cunoscut.

De la joc si joaca, la prea multa joaca

2010-02-15T22:16:00.002+02:00

Energisere- un cuvant cunoscut pentru generatia training-urilor, asa cum ar spune un profesor de-al meu.Nelipsite din toate activitatile ce tin de educatia non-formala.Nelipsite din zilele lungi si din programul incarcat al unei zile de formare.Insa binevenite intotdeauna atunci cand sunt adaptate la context.
Atentie! Am spus: cand sunt adaptate la context!
Din dorinta de a folosi cat mai multe metode ale educatiei non-formale,deseori facem abuz de acestea, fara sa mai reusim sa le valorificam potentialul.Le folosim doar pentru ca ne gandim ca sunt bune oricum, nu avem cum sa dam gres cu ele, sunt nonconformiste.Asa se intampla si cu energiserele.Ele isi pierd valoarea, cand nu sunt atent gandite si risca sa devina penibile.
Fiecare formator/profesor/etc ar trebui sa se gandeasca inainte de a folosi un energiser la mai multe aspecte, precum varsta participantilor.Joculetele trebuie adaptate in functie de situatie si de profilul participantilor, iar daca au in vedere si obiectivele si tema invatarii cu atat mai bine.Dar daca le facem doar de dragul de a le face, riscam sa ii punem pe participanti intr-o postura incomoda si jenanta.Participantii nu sunt copii pe care ii punem sa se joace..
De ce acest articol: am urmarit de mai mult timp aceste aspecte, dar ultimul curs la care am fost m-a frapat in anumite momente. Am vazut oameni de peste 50 ani care topaiau fara sens, nestiind daca sa rada sau sa se retraga politicos pe scaun.Nici eu nu stiam ce sa fac.Am vazut joculete, din care n-am inteles altceva decat ca trebuia sa ne pipaim-in grupurile mixte, in care toti avem o anumita varsta, nu stiu cat de placuta este situatia.Am vazut joculete care isi dezvaluie neintentionat tenta sexuala, sau care ar fi fost potrivite pentru o alta categorie de varsta.
De aceea poate ar fi indicat sa ne gandim de doua ori cand alegem sa folosim un energiser si sa luam in calcul toate variabilele.

Cantec

2010-01-20T21:31:00.001+02:00

Sărmanei inimi slabe i-am spus: "Tu
Nu crezi c-ajunge să iubeşti doar una?
Şi nu-ţi dai seama că shimbând într-una,
Îţi pierzi în doruri fericirea? Nu?"

Ea mi-a răspuns: "N-ajunge, precum crezi;
N-ajunge să iubeşti mereu tot una!
Şi nu-ţi dai seama că schimbând într-una,
Mai dulci plăceri trecute le-ntrevezi?"

Sărmanei inimi slabe i-am spus: "Tu
N-ajunge cât eşti tristă-ntotdeauna?
Şi nu-ţi dai seama că schimbând într-una
Iubita, noi dureri întâmpini? Nu?"

Ea mi-a răspuns: "N-ajunge, precum crezi;
Tristeţile n-ajung de totdeauna.
Şi nu-ţi dai seama că schimbând într-una,
Dăm farmec nou la vechi dureri? Nu vezi?"

(Cantec, de Alfred de Musset)

2009-12-30T13:31:00.000+02:00

Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.

(Ion Minulescu-Celei care minte)

This is Christmas?

2009-12-27T22:53:00.004+02:00

Generatia nostalgilor se intreaba unde e Craciunul adevarat.
Oamenii au furat Craciunul, nu mai dati vina pe Grinch. Da, oamenii.
Oamenii care golesc hipermarketurile si se bat (la propriu) pe ultimul Mos Craciun de ciocolata. Oamenii din trafic care cauta disperati un loc de parcare. Oamenii care in loc sa primeasca la usa colindatorii, asculta Taraf TV, sau rostesc faimoasa replica: Nu e nimeni acasa! Eu chiar cred ca cei mici care mai colinda in zilele noastre sunt niste curajosi. Personal, nu m-as mai risca. Bineinteles, exista si categoria micilor colindatori care te injura atunci cand nu sunt remunerati dupa bunul lor plac, sau atunci cand vad ca ii jignesti oferindu-le nuci si mere.
Sa nu ii uitam insa pe cei care ocupa paturile din spitale, dupa ce au servit in prealabil o copioasa masa de Craciun, cu o cantitate impresionanta de sarmale, piftie, carnati, friptura. Nici pe cei ametiti de licorile lui Bachus, care au gasit ca aceasta este metoda cea mai buna de a sarbatori.
Imi place agomeratia din mall, in goana dupa cadouri, vanzatoarele amabile si copiii care nu-si mai primesc parintii in casa daca nu au bifat toata lista de cadouri pe care au trimis-o asa zis-ului mos. Ii admir pe cei care sarbatoresc in cluburi, alaturi de Craciunite si Mos Craciuni mai mult sau mai putin imbracati, si le invidiez apetitul pentru distractie. Regret ca nu am destui bani pentru un bilet de avion catre o zona exotica, ca sa il pot astepta pe Mos Craciun in costum de baie si ca sa pot impodobi un palmier. Vad copii care ocolesc zapada si le este frica sa se mai tranteasca pe jos de frica ca sa nu isi sparga Iphone-ul. Sunt sigura ca parintii lor sunt mandri ca nu isi mai murdaresc hainele. Oricum e destul de scumpa o geaca Nike, Armani, Adidas, D & G etc. Nu sunt absurda sa va trimit la biserica, caci multe lucruri s-au schimbat si pe acolo. Dar, oricum am auzit ca da bine. Cica mersul cu steaua va fi in curand inlocuit cu mersul la concertul lui Banica. Ah, da, sa nu uit, visez sa il vad pe Dan Diaconescu in costum de mos si o ceata de oameni nervosi alergandu-l ca sa isi primeasca mult doritele cadouri costisitoare. Unele colinde sunt chiar aberante: ne spun sa fim mai buni, mai intelegatori, sa ne gandim si la ceilalti. Bla, bla, bla. Ar trebui sa schimbam versurile. Am cateva idei, dar va las sa fiti creativi.

Ne place sa fim ipocriti. Ne place sa uitam de noi.
Sarbatorile nu mai sunt de mult traditionale. Sunt comerciale 100 %.

Mana sus cine mai cunoaste semnificatia Craciunului.
Nimeni? Nimeni? Chiar nimeni?

So...this is Christmas.

De ce m-ai prins in pumnul tau?

2009-12-27T12:12:00.001+02:00

- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

(Gandacelul de Elena Farago)

Pânza neagră

2009-12-25T22:43:00.006+02:00

Pensula nu mai ascultă de mâna ei. Se mişcă singură schiţând trasăturile unui chip prea bine cunoscut. Memoria nu vrea să îl uite, timpul nu vrea să îl şteargă, amintirile nu vor să îl omită, retina şi l-a ales drept idol pentru totdeauna.
Şevaletul tremură din pricina emoţiilor spasmatice care au cuprins-o, dar ramane drept. Mâna îi arde, dar nu poate să renunţe.
Lucrează de ani de zile, dar nu o să termine niciodată. Ştie şi ea asta.
Culorile de pe pânză au voci sfâşietoare. Se asortează cu viaţa ei. Cuţitul de paletă ar vrea să o sfâşie, dar nu face decât să îi prelungească delirul. Pânza plânge, dar se lasă murdarită. Paleta a cazut de mult pe covor, lovindu-se de indiferenţă. Lemnul trozneşte mirosind a lacrimi. Uleiul ar vrea să îşi dea foc.
Ea pictează cu ochii închişi. De fapt, nu vede, nu a văzut niciodată.
Şi totuşi ştie cum arată. Ştie până şi cele mai mici detalii.
Vede ceea ce noi nu vedem.
Pentru ea, lumina este întunericul. Întunericul este întunericul obscur.
Pictează de-atâţia ani aceaşi pânză, acelaşi tablou, cu aceleaşi neschimbate culori.
Aşa arată imaginea durerii.
Pictată de ea la nesfârşit.

Ea moare

2009-12-22T23:04:00.007+02:00

O văd cum se aşează pe pat.
Bâjbâie prin întuneric îmbrăcată într-o cămaşă de-a lui. Mirosul lui e peste tot.Miroase a dor. E prezent chiar dacă lipseşte.
Se întinde în patul mai mare ca niciodată. Mare şi gol. Se pierde pe sine şi îl găseşte pe el.
Îşi strânge picioarele la piept şi îşi închide ochii. Îi lipseşte căldura lui. Fără el e frig. În braţe, ţine strâns perna amintirilor ei. Palidă şi pe jumătate adormită, lăcrimează.
Aşa e în fiecare seară.
Vrea să adoarmă şi să uite.
Să uite de ea, să uite de tot, să păcălească raţiunea, să-şi atrofieze simţurile, să-şi mintă emoţiile, să-şi ascundă gândurile, să-şi omoare visele, să-şi îngroape speranţele. Să-şi ignore neputinţa. Să nu se mai trezească şi să fie într-o permanentă stare letargică. Să-şi înghită viaţa.
Părul ei lung şi negru caută degetele care se jucau prin el. Buzele roşii nu îşi mai găsesc stăpânul. Braţele se întind că să îl cuprindă şi să îl sufoce. Toată fiinţa ei e un tremur, o învălmaşeală de emoţii. Mi-e şi frică să o privesc. Uneori o mai aud urlând în noapte.
Frânturi de clipe o chinuiesc în fiecare secundă, distrugând orice urmă de linişte din ea. Dorul o face să înnebunească şi să fie dependentă de imaginea lui angelică. Geme de durere şi de remuşcare prin toţi porii ei.
Moare în fiecare noapte.

Şi totuşi, se trezeşte dimineaţa, transpirată şi pe jumătate dezgolită. Cămaşa nu îi mai acoperă tot trupul.E sfâşiată aşa cum şi el o sfâşie. Părul îi stă răvăşit, iar picioarele lungi caută să îşi găsească echilibrul. A mai supravieţuit o noapte, o ia de la capăt.

Zadarnic.
Nu mai ştie cine e ea. Oriunde s-ar uita îl vede pe el.
Ea...Ea nu mai e ea.
Ea a murit.

Vieţaşii de pe Rahova

2009-12-02T22:39:00.003+02:00

În acest volum, Eugen Istodor adună povestirile unor condamnaţi la viaţă, din penitenciarul Rahova.Mărturiile şocate ale unor oameni de care societatea vrea să uite. De fapt, societatea nici nu vrea să ştie de existenţa lor. Îi aruncă într-o parte crezând că astfel vor scăpa de ei. Dar în locul lor vor veni mereu alţii şi alţii, pentru că uităm că este mai uşor să previi, decât să tratezi. Şi ne trezim cu ei în fază terminală, şi considerăm că detenţia e pedeapsa lor. Numai individul este bolnav, nu şi societatea. Şi, surprinzător!, mereu ne mirăm când vedem că boala recidivează. Oare de ce?Doar am eliminat vinovatul, nu?

"Preşedintele republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, i-ar fi împuşcat. Noi, republica România, îi păstrăm pe viaţă. Viaţa lor nu ştie nimeni cât durează. Sunt criminali. Nu sunt oameni.Au la activ un omor fioros sau de la două în sus. Dar au patru membre, cap, trup, păr, creier, sânge, sex şi îşi folosesc aceste organe ca şi noi."

Cei mai mulţi dintre noi îşi închipuie că meseviştii (termenul vine de la muncă silnică pe viaţă) nu sunt oameni, sau că sunt oameni fără sentimente şi raţiune, fără părinţi sau rude, fără trecut sau fără viitor. Uită că, deşi ei se bucură de statutul de cetăţean în libertate, se pot comporta la fel ca meseviştii sau chiar mai rău. Ei îşi iau figura de oameni morali şi arată cu degetul.
Din declaraţia unui om condamnat pe viaţă:"Ea mi-a zis, mămică, să fii cuminte, şi i-am promis lui mămica că voi fi cuminte." (D.M)

Şi totuşi, vieţaşii nu şi-au pierdut raţiunea şi acurateţea în gîndire. Ştiu care e ordinea firească a lucrurilor. Le este cunoscută noţiunea de respect. Timpul trece pe lângă ei şi societatea evoluează (sau involuează). Se schimbă generaţiile.Le putem spune, oameni de modă veche. Nu merg în aceşaă ritm cu civilizaţia. şi când se trezesc, se trezesc pierduţi.
Din declaraţia unui condamnat:"Înainte, aveau valori.Era scara asta a valorilor bine determinată.(...)Acum, ce să vă spun eu, încă în 90, când eram şi eu liber, mai era totuşi o ruşine, se mai ridica cineva în tramvai să-i ofere locul unui om mai în vârstă, unei gravide, unui om bolnav. Acum am înţeles că au dispărut astea toate.Totul porneşte de la educaţie."

Die Welle

2009-12-02T21:47:00.006+02:00

Va mai fi posibil un nou regim autocratic în Germania? Învăţăm din greşeli sau istoria se poate repeta oricând?
Die Welle este un film care ne arată ce se întâmplă atunci când lucrurile scapă de sub control. Un simplu exerciţiu degenerează şi dă naştere unei mişcări în toată puterea cuvântului. Elevii nu îl mai văd pe cel din faţa lor, de la catedră, drept un simplu profesor, ci văd în el un lider al unei grupări totalitariste.
Însă profesorul nu conştientizează la timp amploarea pe care a luat-o jocul lui şi ajunge să plătească pentru haosul creat.
Film recomandat celor care cred sau nu în dictatură.

Sunt cei care...

2009-11-30T23:43:00.005+02:00

Sunt cei care sustin sus si tare ca nu fac un lucru, ca nu il vor face niciodata.
...si totusi, sunt primii care uita si cedeaza atunci cand au ocazia.
Sunt cei care isi ridica in slavi moralitatea si principiile.
...ei fiind cei care habar nu au ce presupune moralitatea.
Sunt cei care spun ca nu au vicii.
...si cu toate astea, sunt cele mai vicioase persoane.
Sunt cei care cred ca au mereu dreptate.
...uitand ca dreptatea nu le apartine niciodata.
Sunt cei care cred ca sunt curajosi.
...pentru ei curajul inseamna sa dai cu pumnul.
Sunt cei care ii critica mereu pe altii.
...si nu se uita niciodata in oglinda.
Sunt cei care fac promisiuni, juraminte.
...dar mereu sunt primii care fug.
Sunt cei care pun obiectele inaintea persoanelor.
...fara sa stie ca obiectele nu vor ramane cu ei pentru totdeauna.
Sunt cei pentru care cuvintele sunt mai presus de fapte.
...si folosesc cuvintele ca sa amageasca si sa se amageasca.
Sunt cei care se grabesc sa traga concluzii.
...si pentru asta niciodata nu vor asculta adevarul.
Sunt cei care iti spun ca esti unica si cea mai importanta persoana din viata lor.
...asta pana o intalnesc pe urmatoarea.
Sunt cei care vad lucruri care nu exista.
...si nu vad lucrurile pe care ar trebui sa le vada.
Ei sunt cei care se trezesc intotdeauna prea tarziu.

Da. Dar, nu sunt numai ei.

Sunt si cei care au vazut si au avut ocazia sa faca anumite lucruri
...si totusi nu le-au facut.
Sunt cei care au coloana vertebrala,
...demonstrand asta in fiecare zi.
Sunt cei care au trait printre vicii
...si au stiut sa spuna NU.
Sunt cei care au dreptate.
...dar e suficient sa stie numai ei asta.
Sunt cei care au curaj.
...si isi tin mereu capul sus.
Sunt cei care nu fac promisiuni.
...pentru ca stiu ca timpul si oamenii sunt schimbatori.
Sunt cei care stiu ca degeaba ai toate lucrurile din lume.
...daca nu ai cu cine sa le imparti.
Sunt cei care prefera sa nu vorbeasca.
...doar sa simta.
Sunt cei care iti dau o sansa.
...inainte sa te condamne.
Sunt cei care iti spun un lucru numai tie.
...constienti fiind ca nu vor mai spune asta pentru a doua oara.
Ei sunt cei care stiu ca timpul nu poate fi recuperat.

EXIT! - Festivalul de teatru al detinutilor

2009-11-26T00:08:00.010+02:00

"Transformă suferinţa în speranţă şi ura în aşteptare."

...asta ne-a spus unul dintre deţinuţii care au urcat astăzi (25 nov.) pe scena teatrului Nottara, deţinut condamnat la 16 ani de închisoare pentru omor.
Timp de 4 ore ei nu au mai fost prizioneri. Au fost actori şi şi-au jucat bine rolurile încercând să doboare prejudecăţile şi atitudinea respingătoare a celor din jurul lor.

Un om îmbrăcat în arlechin se urcă pe scenă. Din spate, vine un jandarm care îi deschide cătuşele. Astfel e liber să prezinte programul spectacolului. Arlechinul este condamnat la 23 de ani de închisoare pentru crimă. I se spune Butelie.

Primul spectacol este prezentat de copiii de la un centru de reeducare din Tg.Ocna. Probabil cel mai emoţionant spectacol, deoarece mi-e teamă ca cei mai mulţi dintre tineri se identifică cu rolurile din Poveste de neuitat. Rareş doarme pe străzi din cauza tatălui vitreg alcoolic, iar prietenii binevoitori apar cu o soluţie-fac din Rareş un hoţ. Acum Rareş e cel mai tare. Din păcate, el va fi singurul prins şi pedepsit. Poate că pedeapsa e şi mai mare atunci când mama lui moare şi el nu îi este alături. Însă mai sunt oameni care cred în el. Rareş e bun.

Trupa de teatru Impact a penitenciarului Timişoara ne prezintă piesa A fost..., o piesă bazată pe experienţa lor în ceea ce priveşte consumul de droguri. "La început ajunge jumătate de gram ca să te poarte o oră prin paradis şi revenirea e uşoară, moale, o stare plăcută, care-ţi lasă amintiri frumoase şi după ce se epuizează. Dar corpul nostru e pervers...". Cornel Mazilu joacă un rol excepţional, dar nici Andrei Grigoriu nu este mai prejos. Tibi este dealerul care este suficient de deştept să nu consume marfa pe care o vinde.

Otrăvit de culorile vieţii mele- este piesa în care cei închişi în Penitenciarul Craiova, după ce îşi spun replicile, ne spun poveştile lor de suflet din viaţa reală. Amintirile legate de cel mai bun prieten, de prima pereche de patine cu rotile, de premiantul cu coroniţă, ne reamintesc că şi ei sunt oameni ca şi noi. Nu au fost întotdeauna aşa.

Caietul albastru-o poveste complexă acompaniată de eforturile muzicale instrumentale ale unuia dintre actorii de la penintenciarul Baia Mare. Dialog şi monolog frumos susţinute, dar chiar dacă actorii aveau aripi, ei nu sunt liberi să zboare. "Haideţi să prindem ţânţarii. Sau mai bine sitarii."

Haina de om, Penitenciarul Iaşi-cum primeşte societatea un fost deţinut? Cum refuză o femeie sexul de amuzament şi frivolitatea, deşi este disperată că va rămâne singură? De ce pe câinele din piesă îl cheamă Dumnezeu? Astfel sugerează ei ideea că se simt abandonaţi până şi de Dumnezeu. Pedeapsa lor continuă şi la ieşirea din închisoare. Societatea nu uită.
Îngerul din piesă (genial actorul, şi dansator, totodată) ne spune:" Când eşti iubit, te simţi ca un zeu. Dacă eşti iubit numai o clipă, atunci iubirea te încălzeşte numai o clipă. După aceea redevii om."
-Nu vă supăraţi, unde este strada Speranţei?, m-a întrebat unul dintre actorii acestei piese. Nu am ştiut ce să îi răspund.

Ei sunt actorii pe care azi i-a aplaudat o sală întreagă.

26 nov.
Nu am rezistat şi am mers şi azi.

Colonelul şi păsările, Penitenciarul Codlea: Am văzut ştirile de la ora 5 prezentate de Hamlet, am văzut cât de mic e Tici şi că trebuie să avem grijă să nu îl călcăm. Am aflat că rromii au fondat Roma şi că unul dintre nebunii secţiei face mătănii pentru a-şi ispăşi numărul mare de păcate. Capone fură banii, dar are grijă de ei.
Ce spun ei?
"Nu suntem nebuni, suntem doar diferiţi.(...) Până acum i-am urmat pe cei normali şi Dumnezeu îmi e martor că asta nu m-a dus prea departe."

Infirmeria veselă: a fost jucată şi dansată de deţinutele de la Penitenciarul Poarta Albă, care ne-au destăinuit motivele arestării. Deşi piesa se vroia a fi veselă, mi s-a părut foarte dură.
Butelie este condamnat la 23 de ani pentru port ilegal de frumuseţe.
X este condamnată 22 de ani pentru delapidare.
X a ars un martalog.
X păcăleşte bărbaţii.
X este smooth criminal.
X a vândut fete.
X este condamnată pentru hoţie şi tâlhărie.
X a violat 2 bărbaţi.

Casa Bernardei Alba: 9 femei de la secţia exterioară Cluj sunt izolate în casa Bernardei, o văduvă tiranică. Căsătoria pare singurul mod de evadare.

StripTease, Penitenciarul Oradea: ce înseamnă libertatea, alegerile, consecinţele, liberul arbitru?
"Tu ai bătut la uşă, tu ai vrut să pescuieşti, tu ai fost de vină, şi uite că şi eu am ajuns ca tine, deşi nu am făcut nimic."

Aplauze din nou.

(P.S: îmi pare rău că nu am avut aparatul foto la mine.Sper să fac rost de câteva imagini.
http://stirileprotv.ro/video/piese-de-teatru-puse-in-scena-de-detinuti-la-nottara/60390992
http://www.antena1.ro/index.php?page=news&subcat=1&id=76713¤tPage=6 )

Etica în organizaţii şi nu numai

2009-11-08T12:10:00.004+02:00

Pana unde ati fi dispusi sa mergeti ca sa va atingeti obiectivele? De ce ne lasam la o parte valorile si principiile ca sa le adoptam pe cele ale grupului? Da, fiecare organizatie se orienteaza dupa profit, dar de ce nu ne intereseaza si conceptul de responsabilitate sociala? De ce vrem numai rezultate imediate si nu gandim si pe termen lung? De ce punem profitul mai presus de orice? Si de ce am ajuns sa facem orice ca sa obtinem avantaje financiare? De ce am ajuns sa acceptam astfel de scuze: Asa fac toti! De ce facem ce nu ne place si pe urma stam si ne plangem? Alegem o facultate doar pentru ca ni se pare ca e profitabila, ne luam un job care nu ne place si pe urma cand ajungem seara acasa stam si ne plangem frustrarile si dam vina pe ceilalti.
De ce promovam lucruri in care nu credem?
Da, sunt constienta de lumea in care traiesc si pentru care noi suntem responsabili.
Etica e relativa pentru unii, inexistenta pentru altii.

Cum se naste o paradigma
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.

Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci mainute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane.

Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."

Job de viitor, caut antreprenor!

2009-11-02T21:06:00.004+02:00

Club LMT pune preţ pe imaginaţia ta!

Asociaţia non-guvernamentală Club Liderii Mileniului Trei organizează, sub egida Global Entrepreneurship Week, evenimentul „Job de viitor, caut antreprenor!”, care îşi propune să ofere tinerilor între 18 si 20 de ani posibilitatea de a-şi testa creativitatea în domeniul antreprenoriatului.
Orange Concept Store va fi, timp de 4 ore (in data de 17 nov), locul în care 30 de tineri cu iniţiativă şi idei grupaţi în 5 echipe vor pune pe hârtie viziunile proprii asupra joburilor de viitor.
La sfârşit vor avea sarcina de a-şi proiecta propria afacere, demonstrând astfel abilităţile organizatorice. Tot în cadrul evenimentului, moderatorul Răzvan Crişan, fondator al asociaţiei Oricum şi membru al IAA Young Professional, le va vorbi celor prezenţi despre ceea ce înseamnă antreprenoriatul atunci când eşti tânăr şi vrei să te implici, care sunt miturile şi realităţile din domeniu şi cum poţi valorifica antreprenorul din tine. Toţi participanţii vor primi diplome, iar echipa câştigătoare un premiu surpriză!
Înscrierea se face prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.clublmt.ro şi trimiterea lui la adresa clublmt@gmail.com până la data de 14 noiembrie.
Parteneri:Orange Concept Store

Lecţia de pedagogie

2009-11-01T15:01:00.006+02:00

Grigore Băjenaru ne-a lăsat un manual de pedagogie, dar şi de amintiri, intitulat Cişmigiu & Comp.,Bună dimineaţa, băieţi! O lectura recomandata profesorilor si elevilor care si-au uitat rolurile.

"Profesorii ar trebui să se gândească întotdeauna nu numai la materia pe care o predau, ci şi la viaţa de toate zilele a şcolarului. Ar trebui să se gândască întotdeauna ceva mai departe de catedră şi de zidurile liceului...să vadă că elevii de azi, mai buni sau mai slabi, sunt eroii de mâine ai ţării acesteia, care, prin jertfa lor şi-a altora ca ei, înving timpurile. "

El şi Ea

2009-10-28T21:37:00.008+02:00

Dacă EA insistă, e pisăloagă. Dacă EL insistă, e perseverent.

Dacă Ea e fraieră, e vina ei. EL e dator să încerce. Dacă EL e fraier, EA e nesimţită, se joacă cu sentimentele lui.

Dacă EA îi spune Te iubesc! şi e drăgastoasă, îl sufocă. Dacă EL îi spune TE iubesc!, e romantic.

Dacă EA nu îi spune Te iubesc!, e insensibilă. Dacă EL nu îi spune Te iubesc!, e sensibil şi rezervat.

Dacă EA îi spune ce simte, exagerează. Dacă EL îi spune ce simte, e sincer.

Dacă EA îl caută, e disperată. Dacă EL o caută, e nebun după ea.

Dacă EA plânge, e prea senibilă. Dacă EL plânge, e un lucru admirabil.

Dacă EA se desparte de El, e prea pretenţioasă. Dacă EL se desparte de EA, e total îndreptăţit.

Dacă EA nu mai vorbeşte cu EL, sigur nu îi mai pasă de EL. Dacă EL nu mai vorbeşte cu EA, e principial (cine ştie ce i-o fi făcut nesimţita!), dar poate să o caute când îşi aduce aminte de EA şi când are nevoie de ceva.

EL îşi proclamă sus şi tare iubirea. Şi totuşi e primul care uită. EA tace. Simte şi nu uită.

EL are dreptul să fie supărat, EA nu.

EL spune că orice început are şi un sfârşit. EA nu mai înţelege atunci de ce ai mai începe ceva.

EL, el e bărbat.EA, ea e femeie. Asta e explicaţia.

Şi cu toate astea...
Cine să ne mai înţeleagă?

Nu uitaţi de Bucureşti! (4)

2009-10-25T20:07:00.004+02:00

Arcul de Triumf: păcat că nu este deschis în tot cursul anului. Astfel de locuri ar trebui exploatate mai mult. Priveliştea este superbă, dacă treci cu vederea dezordinea arhitecturală şi clădirile în construcţie. Bucureştiul este la înălţime, acompaniat de aglomeraţia urbană!

Te iubesc! Te iubesc?!

2009-10-25T19:42:00.007+02:00

Piesa se joacă în Lăptaria lui Enache. E foarte faină, nu trebuie ratată. Actori buni, replici savuroase şi un subiect foarte tare, cât se poate de real.

Sapte concluzii promo...restul la spectacol:
1. Nu exista nici o diferenta intre un barbat prost si unul intelept, atunci cand acestia se indragostesc.
2. Daca barbatul crede ca a castigat o disputa, victoria e doar in mintea lui!
3. Calitatile care o atrag pe femeie la un barbat sunt exact acelea pe care nu le va mai suporta mai tarziu.
4. Daca dragostea este oarba, casatoria iti deschide ochii.
5. SECRETUL CASATORIEI FERICITE: sa nu ai preferinte ci sa te multumesti cu ceea ce ai.
6. SECRETUL FERICIRII IN CUPLU: Sa nu-ti vina ideea sa compari!
7. Daca IUBIREA este raspunsul, puteti sa repetati intrebarea?

Replici din piesa:

Ea: Dragostea bărbaţilor e ca un foc de paie. Se aprinde repede, şi se stinge şi mai repede.

EL: Te iubesc ca un nebun.
EA: Nebunia trece.
EL: Dar dragostea rămâne.
EA: Ce mai rămâne din dragoste după ce a trecut nebunia ? Obişnuinţa.

EL: Fericirea este..când e bine...şi nu ne certăm...şi dormim...

EA: Uita-te si tu in ce hal suntem. Nu iei in serios nimic. Ar trebui să suferi.
EL: N-ai idee cât sufăr...
EA: Când te gândeşti la trecut?
EL: Când mă gândesc la somn...

EA. Dacă aduci tot salariul acasă înseamnă că mă iubeşti?
EL: Bine, am să încerc să nu-l mai aduc pe tot...

EA: Nici gelos nu mai eşti ?!
EL: Când eram gelos spuneai că-s nebun.
EA: Ceea ce ne lipseşte nouă e tocmai nebunia ! Ne-am liniştit prea devreme, ne-am lăsat copleşiţi de oboseală, de obişnuinţă, de rutină...
EL: Iar incepi?

EL: Dar ţie ce-ţi place la mine ?
EA: Păi ce să-mi placă ? Tu eşti soţul meu.
EL: Va să zică asta-ţi place: că-s soţul tău.

EA: În condiţiile astea nu se mai poate discuta.
EL: Atunci se poate dormi.

EL: Ţii mai mult la mobila decât la dragostea noastră ?
EA: Mai întâi şi-ntâi ţin la dragostea noastră. Şi abia în al doilea rând ţin la mobila...
EL: Atunci, alege: ori eu, ori el. Vorbeam de pat.

EA: Nu exista dragoste infinita. Ne amagim. Legile poeziei sunt altele decât legile vieţii.

Unii coboară la Sorbona, alţii la Universitate

2009-10-24T20:13:00.009+03:00

Cele două întâlniri din cele două licee bucureştene, organizate cu ocazia Săptămânii Naţionale a Tinerilor m-au izbitit de nişte lucruri pe care multă vreme am încercat să le ignor. O să le iau pe rând, dar mai dau câteva detalii.

1. Şcoala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu.
Invitaţi: Dragoş Bucurenci, Tincuţa Baltag, Simona Iftimescu, Marian Staş.
Public: aprox. 150 elevi de cls. IX-XII.
Am început cu un debate susţinut de 2 echipe formate din oameni de la ARDOR, care au scos în evidenţă mai multe variabile ale deciziei plec să studiez în străinătate, sau rămân să studiez în ţară, cum ar fi: familia, prietenii, resursele financiare, calitatea sistemului educaţional. După o scurta pauză, au intrat pe scenă invitaţii, dornici de a le răspunde tinerilor la întrebări şi de a le împărtăşi din experienţa personală.
2. Colegiul Naţional Sf. Sava.
Invitaţi: Bogdan Kochesch, Alina Ciceu, Andrei Popescu, Mihaela Feodorof.
Public: aprox. 60 elevi, în biblioteca liceului.
Am început direct cu invitaţii evenimentului, iar la sfârşit Bogdan a împărţit broşuri de la Educativa.

Unde vroiam să ajung: foarte puţini tineri ştiu să exploateze aceste întâlniri. Din diverse motive, evită să pună întrebări şi să îşi mai clarifice din nelămuriri. Au uitat că nu sunt în timpul orei, şi nu există răspunsuri corecte sau greşite, sau întrebări care stârnesc furia profesorului. În schimb, aşteaptă reţete care să îi conducă garantat spre succes. Merg pe căi bătătorite de alţii, dar care nu li se potrivesc. Au o vagă idee despre ceea ce ar vrea să facă, iar din cauza unui deficit colosal de informaţii, asta îi face uşor de manipulat. Unii vor să fugă de învăţământul superior din România, doar pentru că au auzit păreri negative de la alţii, fără a le confrunta însă cu realitatea prin experienţa directă. Alţii vor să rămână doar din cauza fricii de necunoscut.
I-am rugat pe elevi să completeze un mic formular. Cei mai mulţi dintre ei nu au mai participat la astfel de evenimente, dar le consideră foarte utile. Cum în cadrul ambelor întâlniri s-a pus accentul pe activităţile extracurriculare, de voluntariat, am constatat ca puţini sunt cei care se implică în astfel de activităţi, ratând astfel oportunitatea de a acumula experienţă şi de a simţi pe propria piele diferenţa dintre teorie şi practică. Asociază calitatea de membru al unui ONG cu o pierdere de timp, din moment ce eforturile nu le sunt remunerate.
Am observat însă o tendinţă îmbucurătoare: tinerii conştientizează din ce în ce mai mult aportul acestor activităţi la CV-ul personal, iar recruiterii nu se mai uită numai la note şi la diplome.
Un sfat: profitaţi cât mai mult de aceste evenimente, faceţi diferenţa între valori şi non-valori, aveţi grijă când vă alegeţi un mentor, ce este bine pentru alţii nu este neapărat bine şi pentru voi, faceţi ceea ce vă place, nu aşteptaţi de la ceilalţi şi căutaţi singuri.
Vrem să vedem că vreţi să vă implicaţi, vrem să vă auzim, căci aceste evenimente sunt făcute pentru voi. Ştiu că voi credeţi că nu vă aude nimeni. Poate nu ne aud oamenii mari, care iau decizii fără să ne întrebe, dar există oameni mici, ca noi, care vă aud şi nu rămân indiferenţi.

Pe aceeaşi temă:
1. Tincuta Baltag
2. Simona Iftimescu
3. Dragoş Bucurenci

Circul Americano Bucureşti

2009-10-24T19:17:00.002+03:00

Am fost azi la un spectacol al circului Americano din Bucureşti. Ne-am aşezat la locul nostru, mergând cu grijă printre scândurile care se clătinau. Până să înceapă spectacolul, am luat o vată de zahăr pe baţ. În jurul nostru, foarte mulţi copii veniţi împreună cu părinţii lor. O tanti ţâfnoasă, prezentatoarea, anunţă începerea spectacolului, insistând să spună de fiecare dată, cu mare mândrie, că cei care intră pe scenă sunt din America sau din Franţa. Începutul e promiţător, până îţi dai seama că surorile care fac trucuri sunt aceleaşi cu fetele care vând baloane la intrare, tipul care se juca cu şerpii are alt nume atunci când se joacă cu leii, şi se numără evident printre băieţii care strâng prin sală. Şi, aşa cum e şi normal toţi vorbesc limba română, deşi prezentatoarea se încăpăţânează să scoată câte un Thank you! după fiecare reprezentaţie. La pauză, poţi să faci poză cu cămila albă, contra unei sume modice de 20 RON. Nici nu ai timp să te urci, că te-a şi dat jos. Tipa care fotografiază (una dintre surorile din Franţa care intrase într-o cutie magică) îi mai prinde în cadru şi pe băieţii care fac curat în sală, ca să ai mai multe amintiri. Poţi să te plimbi cu poneiul, dacă plăteşti 5 RON. Copilul se urcă pe ponei, stă într-o rână, că nu are când să se aşeze bine în şa, iar unul dintre tipi, trage poneiul de ham, ca să meargă cât mai repede, că doar sunt atâţia copii la coadă. Trebuia să cronometrez tura, dar sigur nu depăşea un minut.Trebuia să îi arunc o sticlă în cap celui care chinuia poneiul în ultimul hal, doar ca să ia mai mulţi bani.
Lame, cămile, dromaderi, ponei, porumbei, pisici, câini, şerpi, crocodili, tarantule, lei. Acrobaţi, clovni, dansatoare din buric, dresori. Biciuri şi priviri maliţioase pe nişte chipuri cu trăsături etnice binecunoscute.
Concluzia: era mai bine când mergeam la circ la o vârstă mai fragedă. Mă bucuram mai mult. Acum văd altfel lucrurile şi nu-mi iese din cap imaginea animalelor chinuite. E ca atunci când afli că Moş Craciun nu există.
Nu este o critică maliţioasă, cauză a unor pretenţii exacerbate. E realitatea.

Tu unde cobori? La Universităţii sau la Sorbona?

2009-10-19T21:14:00.000+03:00

Dacă nu ştii răspunsul la această întrebare, vino pe 21 octombrie, ora 12, la Şcoala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu, sau pe 22 octombrie, ora 13.30, la Lic. Sf.Sava din Bucureşti şi află mai multe.

“Tu unde cobori? La Universităţii sau la Sorbona?” este un proiect semnat CLUB LMT, care îşi propune să vadă în ce direcţie se îndreaptă tinerii atunci când este vorba de educaţia lor. Această decizie le va influenţa puternic traiectoria profesională.
“Alegem să studiem în ţară sau in străinătate”? Ce stă în spatele acestei alegeri? Sistemul educaţional constituie principala problemă?”
Acestea sunt doar câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem în cadrul debate-ului şi conferinţei pe care am decis să o organizăm cu ocazia Săptămânii Naţionale a Participării Active a Tinerilor.
Bineînţeles, alături de invitaţii speciali ai întâlnirii, printre care se numara:Dragos Bucurenci, Andrei Popescu, Bogdan Kochesch, Simona Iftimescu,Alina Ciceu, Tincuta Baltag!

Evenimentul este deschis publicului.

Vă aşteptăm!

Pentru detalii, www.clublmt.ro/ clublmt@gmail.com

2009-10-11T11:53:00.003+03:00

"Buna,
Ma cheama X, am 23 ani, X cm, X kg. Daca vrei sa iesim la un film, la un muzeu sau oriunde altundeva vrei tu, suna-ma la numarul de telefon X, sau intra pe id-ul meu X.
Sunt intelectual, stau in zona Titan si imi caut prietena.
Daca tu nu vrei, te rog nu rupe biletul, ci da-l altei fete, poate ea vrea."

Cam asa suna un bilet pe care l-am primit cand asteptam la semafor, de la un tip, care initial am crezut ca impartea nu stiu ce pliante. Abia dupa ce am traversat m-am uitat la ce scria pe el, ca altfel as fi vrut sa port o discutie cu domnul in cauza! Imi pare rau ca am aruncat biletul si nu am memorat toate informatiile, dar am mai auzit de la fete ca l-au vazut in mai multe zone ale Bucurestiului.
Daca astea sunt ultimele metode in materie de romantism, recunosc ca am cam ramas in urma.

Intre traditie si...?

2009-10-04T22:42:00.002+03:00

Nunta. Nunta de azi. Cu lautari, brad, invitati cu care nu ai vorbit 5 minute in toata viata ta, toate rudele, cu tot cu purcel, hora in fata casei, etc etc...
sau fara?

Nu uitati de Bucureşti! (3)

2009-09-25T23:39:00.003+03:00

Opririle de azi:
1.Muzeul Naţional de Istorie: anumite părţi sunt în renovare, dar găseşti lucruri interesante.Am prins expoziţia O Istorie pe două roţi, şi deşi nu sunt foarte multe exponate, o să vezi câteva modele care îţi atrag atenţia.Cel mai vechi model pe care l-am văzut era din 1933. Însă, ce mi-a plăcut cel mai mult (pe lângă câteva bijuterii din Tezaur), este proiectul Şcoala Medievală, unde te poţi înscrie la ateliere precum atelierul de Heraldică şi Iconografie, atelierul de Olărit si modelaj în Lut, atelierul de Spadă Medievală,atelierul de Teatru sau atelierul de Dans Medieval.Mi se pare o idee foarte bună, puţin cam scump, însă mă tentează mult partea cu olăritul.

2.În sfârşit...Observatorul Astronomic!: Vă rog din tot sufletul să vă duceţi!
...ajung la ora 8, însă mi se spune să revin după ora 9. Programul afişat nu prea corespunde cu cel real.După o plimbare, revin, văd o uşă închisă şi trag de ea. Greşeală, trăgeam de uşa de la ANI! Observatorul e puţin mai în faţă. Intrăm, locul nu pare prea promiţător.Ajungem pe terasă. Oameni care stau la coadă la numai două telescoape. Se uită fiecare câte 5 secunde, după care vine următorul.Hmm, şi dacă vreau să mă uit mai mult?(prima mea idee).În mijlocul mulţimii, un tip care povesteşte. Să îi spunem ghid. Genial tipul! Numai pentru el vă rog să vă duceţi, că altceva mare lucru nu aveţi ce să vedeţi.Prima mea grijă, că poate se supără cei din spate dacă vreau să mă uit mai mult a fost nefondată. Nu ai la ce să te uiţi. 5 secunde e chiar mult. Însă comentariile tipului sunt bestiale.
Atenţie, replicile de mai jos sunt adevărate! Începem...:
-Şi acum dacă vă uitaţi, o să vedeţi o stea mai luminoasă.Lângă ea e una mai amărâtă!
-Nu vă faceţi probleme, dacă e să vină un asteorid, îl chemăm pe Bruce Willis şi îl beleşte el! (îmi pare rău pentru expresie, dar trebuia să fiu autentică.Tipul era fan Armageddon, a ţinut şi o mică prelegere despre film).
-Dacă vă uitaţi, nu o să vedeţi nimic! Dar dacă vă uitaţi mai bine...
-Dacă v-aţi fi născut acum câteva miliarde de ani, aţi fi văzut...(bla bla bla).Dacă o să veniţi peste câteva sute de ani, o să vedeţi că şi-au schimbat poziţia.

Vă asigur că replicile sunt mult mai savuroase în realitate! Merită să mergeţi să îl ascultaţi. Partea cea mai gravă e că oamenii chiar îl ascultau cu atenţie şi dezbăteau intens subiectul legat de sfârşitul lumii din anul 2012. Dan Diaconescu l-ar fi invidiat.

P.S: aveţi grijă să îl prindeţi în tură pe tipul care vine la servici cu maşina, nu pe tipul care vine cu bicicleta. El e tipul haios!

Fii conştient, NU dependent!

2009-09-25T23:32:00.000+03:00

Loading… One new message …
subject: competitie internationala

Te-ai gandit vreodata ca, in lumea intreaga, la fiecare minut mor 6 persoane de CANCER LA PLAMANI DIN CaUZA FUMATULUI? NUMARUL DECESELOR CAUZATE DE SUPRADOZA ESTE MULT MAI MARE!

DOAR IMPLICAREA TUTUROR NE VA FACE CONSTIENTI DE PERICOL!

Daca ne-am uni fortele, am putea SCHIMBA LUMEA!

CUM?
Accesati http://antidrog.blogspot.com Concursul international ,,Fii constient, nu dependent”

CAND? INSCRIE-TE ACUM!
DATA LIMITA de INSCRIERE si TRIMITEREA MATERIALELOR: 15 octombrie 2009

DE CE? Preselectia o vor face prietenii tai. Toate materialele vor fi votate pe blog si cele mai populare vor ajunge in fata comisiei. Cele mai bune lucrari vor intra in finala concursului si vor alcatui primul Ghid online de bune practici din Romania.

IN CE CONSTA? Ai talent la scris sau desen? Sau, pur si simplu, te-ai saturat de ignoranta? TRIMITE-NE un

· ARTICOL JURNALISTIC sau
· MOTTO sau
· POSTER.

Participa la CONCURS si ai sansa sa castigi premii foarte interesante, dar si sa lupti impotriva consumului de droguri.

De ce tu?

Pentru ca punem pret pe ideile tale si vrem sa le facem auzite. Da-ti aceasta sansa!

2009-09-16T19:01:00.000+03:00

Desteapta-te romane si adu-ti aminte de bunul simt.

2009-09-16T14:09:00.000+03:00

Poate ca inainte sa ii amendati, ar trebui sa va ganditi la niste programe de reabilitare sociala. Poate ar trebui sa ganditi mai atent problema si sa nu va rezumati doar la lucrurile de la suprafata.Cersetoria nu este si nu va fi niciodata combatuta printr-o simpla razie a Politiei.Nu, nici prin mai multe. E o chestie de logica, dar multi dintre cei in masura sa actioneze nu au habar de asa ceva.
E ca atunci cand copilul tau plange si tu il bati ca sa taca. Cum sa se opreasca din plans, daca tu il lovesti?!
Identic cu cazul cersetoriilor este si cazul prostituatelor. Fenomenul de prostitutie nu o sa dispara doar pentru ati dus intr-o seara la sectie cateva prostituate, care a doua zi se intorc la munca pentru a face rost de bani pentru amenda.Nu, nu asa se rezolva problema. Este mai mult decat logic ca cea mai veche meserie nu o sa dispara niciodata. Dar daca esti constient de ce acest fapt, de ce nu gasesti o cale prin care sa controlezi fenomenul? Combatut nu poate fi, dar controlabil, cu siguranta.

Dar asa suntem noi.
Stim sa dam ordine aberante si sa scoatem pe gura numai absurditati.E simplu sa interzicem mersul cu bicicletele prin parc, dar nu ne gandim inainte sa le asiguram piste biciclistilor.
Domnilor, sa va spun o fraza care poate o sa va dea de gandit! Desi, m-as mira.
Cum ar fi fost daca faceati in tot orasul piste pentru biciclisti, si abia pe urma va apucati sa interziceti chestiile in cauza?!
Era urat, nu?!

Arta si suferinta

2009-09-08T22:44:00.002+03:00

Torturati-l pe artist , este o carte care iti da mult de gandit. O organizatie moderna, care vrea sa combata incultura promovata de mass-media, se ghideaza dupa principiul suferinta este izvorul creatiei. Harlan este unul din angajatii companiei care va avea grija ca cel mai stralucit elev al Academiei Noua Renastere, sa sufere, sa se chinuie, sa nu aiba o viata normala. De ce? Pentru ca ei cred ca numai astfel de conditii sunt propice creativitatii. Insa la artist cine se gandeste? Cat de departe merg lucrurile si ce se ascunde de fapt in spatele acestei organizatii? Cum reactioneaza artistul atunci cand este pus in fata adevarului, cand afla ca cel pe care l-a avut drept mentor i-a distrus viata? Se razbuna? Pentru a afla raspunsurile, merita sa citesti cartea.
Insa la intrebarea pe care o pun eu, raspunsul nu este in carte.
Suferinta indusa este solutia pentru supravietuirea artei in toate formele ei?
Astfel isi rezolva societatea moderna problemele?

"Am gasit un barbat care ne dadea sperante.I-am legat mainile si picioarele cu bucati de funii blonde si brunete.L-am torturat pe artist.L-am torturat bine.Si i-am vandut suferinta la Hollywood."

2009-09-07T23:03:00.004+03:00

Recomand Parc Aventura!

Frederikshavn

2009-08-21T14:09:00.002+03:00

Frederikshavn-un orasel mic din Danemarca.Am ajuns acolo cu vaporul in jurul pranzului si ne-am oprit la biroul pentru turisti ca sa luam biciclete si sa stabilim traseul.
Orasul era destul de pustiu, magazinele erau inchise, doar cateva baruri. Il urmam pe "seful de trib", care spune ca ne duce la un strand.
-Ce sa facem la strand pe vremea asta, ca doar nu am venit pana aici doar ca sa ma duc la un strand!(eu)
Pe langa asta,bicicleta se lasa cu greu convinsa sa mearga usor, probabil din cauza panzei de paianjen de pe ea! Cam in 10 minute, in care abia am vazut 3 oameni pe strada, am ajuns.Ne-am oprit la singurul magazin si am luat o inghetata, timp in care am avut ocazia sa observ ca nu eram la niciun strand, ci eram la plaja, la mare-Palmestranden.Noroc cu seful de trib.
Am luat-o spre apa, mergand pe un nisip atat de curat cum nu a vazut Mamaia in viata ei!Am trecut pe langa niste terenuri de volei unde iti era mai mare dragul sa ramai sa te joci.Tanti Ridzi cred ca ar fi dat multi bani pe ele.
Am coborat pe plaja si ne-am intins fiecare cate un sezlong.Intram in apa, mergem 10 m, 20 m...peste 50 m si apa abia ne ajunge la genunchi! Nu mai spun ca pana si Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul ar fi fost invidioasa. In apa, iar este pus un fileu de volei.
Pacat ca nu e soare si nu avem costum de baie.Mai vezi pe ici, pe colo cate o meduza.
Palmierii sunt insirati pe toata plaja.Cred ca nesimtitii astia l-au copiat pe Agathon al nostru!Hmmm, sau poate au venit la noi si i-au furat.Da, asta este. De-aia avem noi asa putini.
Culeg scoici, ridic un castel din nisip si ma uit in jur meu.Parca nu-mi vine sa cred.

Dar stai, cred ca lipseste ceva!
Unde sunt domnisoarele si domnii burtosi care danseaza pe "ritmuri orientale" si chiuie cat e ziua de lunga? Unde sunt gunoaiele de pe fiecare cm de plaja? Unde sunt masinile care se plimba pe malul apei? Unde sunt badaranii care iti fac ziua mai "frumoasa"? De ce e apa atat de curata? Unde e aglomeratia? De ce pot sa imi pun linistita geanta pe sezlong, sa intru in apa, si cand ma intorc sa o gasesc tot acolo? Unde e paranghelia, oamenii astia nu stiu sa se distreze? Pei ce ar mai face aici, in apa, Bote cu superba lui iubita? Unde e mirosul proaspat de tigari?
E prea liniste-unde e galagia?

Nu mai inteleg nimic.
Offf, nicaieri nu e ca acasa!

2009-08-17T22:51:00.004+03:00

1.Actori: Tovarasul Nicolae Ceausescu si Bobu.
"De fapt, in toata tarasenia cu Spania, Bobu fusese de vina, cu mintea lui stralucitoare ca un bec ars, ca el ii daduse nefericita idee.Adica sa isi noteze replica pe dosul cravatei, ca , in cazul in care o uita, sa o aiba la indemana.Asa ca s-a dus in Spania fara nici o scama, sigur pe el. A coborat din avion si, la un moment dat, garda l-a salutat:
-Buenos dias, presidente!
-Buenos dias...(intoarce cravata)...poliester!"

2."Leana zice bosumflata:
-Bai, Nicule, a ajuns toate curvele sa aiba cizme de crocodil, numai eu nu.Zi si tu!
Ce sa mai zica Marele Barbat? S-au urcat intr-un avion si da-i intins spre Egipt.Pe drum, Leana era deja mai vesela.A scos din poseta un pumn de seminte si a inceput sa rontaie cu spor. A rupt doua pagini din Capitalul lui Marx, care era acolo, la indemana, lectura de agrement, si a facut la marele fix doua cornete.(...) Cand se trezesc, Leana, uitandu-se pe geam, se minuneaza:
-Pfiii! Nicule, ia uite ce rauri frumoase are patria noastra...
-Alea-s sosele, Lenus.
-Ba-s rauri!
-Ba sosele!
-Rauri!
-Sosele!
-Eu zic sa-l intrebam pe pilot, zice Leana.Tovarase capitan,ce e pamblicile alea serpuitoare care se vede acolo jos?
-Permiteti sa raportez, sunt cozile la alimentara, tovarasa!(...)
Cum au ajuns in Egipt, s-au apucat de cautat cizme de crocodil.Trece o zi, trec doua, trec trei.Nimic.Generalii, cu decoratiile cat talangile de la oi, stateau si ii asteptau in sala de sedinte.Avramescu nu mai rezista si il suna pe pilot:
-Tovarase capitan, ce se intampla acolo?
-Tovarase general, permiteti sa raportez.Totul e sub control, dar nu pot spune cand ne intoarcem.In fiecare zi, Tovarasul si Tovarasa merg la un rau care se numeste Nil-Nicolae, Ion, Liviu.Tovarasul se dezbraca pana la chiloti si se baga in apa, iar Tovarasa ramane pe mal in deplina siguranta.Tovarasul prinde crocodili,ii ridica deasupra capului si intreaba:Leana, astia au?
-N-au Nicule!, raspunde Tovarasa.Si asa de trei zile.
-Bine, tovarase capitan!Acum faceti urmatoarele.Mergeti la primul magazin de marochinarie, cumparati o pereche de cizme din piele de crocodil marimea 39,pe care le lasati pe mal in locul unde merg tovarasii.Nu uitati sa scrieti si un bilet cu:"Din partea poporului egiptean prieten." 'Nteles?
-Am inteles, sa traiti!
A patra zi, Leana si Nicu s-au intors fericiti.Un adevarat chilipir, ce mai!Nu se asteptasera la o asa primire din partea poporului egiptean.Se gandeau chiar sa faca o vizita oficiala de multumire."

("Sunt o baba comunista", Dan Lungu)

Glumetul familiei 2

2009-08-16T23:47:00.005+03:00

Parcul de distractii Liseberg. Eu si Adrian.
Adrian: Hai sa ne dam si noi in aia de sus.
Eu: Nu vreau, mi-e frica.
-Eteeee scart, nu vezi ce incet merge, doar ne plimba prin padure.
-Lasa-ma in pace, nu vezi ce mare e.
-Hai ma, ca m-am dat de nu stiu cate ori in el.Uite ce misto e.
-Nu auzi ca nu vreau.Mi se face rau.
-Uita-te si tu...numai copii mici se urca in el.
-Lasa-ma macar sa ma uit sa vad pe unde merge.
Adi deja se aseaza la coada.
-Bai, ma lasi ca nu ma urc.
Adi deja cumpara biletele.
-Pleaca de aici ca nu ma urc.
-Hai nu mai fi fraiera.
Suntem deja la coada.Eu nu, nu si nu.
Bine, ma resemnez.
Ne vine randul si ne urcam.Imi pun bara de siguranta.Se inchide.
Adi: Tin sa iti spun ca nu m-am urcat niciodata in asta si nu stiu cum merge.Cred ca merge un pic mai tare.Te-am mintit.Dar lasa, sa vezi ce senzatii noi!
Eu: Adrian, #@!@#%%^*&*^%$%#@!^&&*!!!!!!
Tot eu: @$^#!#%^%&*^*_*^$@%^*!!!!!!
A pornit deja.Urcam mult.Asta inseamna ca trebuie sa si coboram...
-Nanuta, uitate la mine., nu ma tin de nimic.Fara maini!
Eu, cu mainile inclestate pe bara de siguranta si cu ochii inchisi:@$@%^$#@%@$%%#!!!
Simt ca merita o portie dubla:@#%$^#@%^^&*%@$%@$#%^$!!!!!
$%@##@$%&^$%$@#@#!!!!!!
Deschid ochii.
-Hai ma, ca esti intreaga.Mai vrei?!
-Adrian, sa nu te mai vad langa mine.!#@$%$#^#@^$@@%%!!!

Unde am fost? Am fost aici.
P.S: Cine stie ce inseamna: @$#!!&%$#$@%@^^#$## ?!

2009-08-12T01:11:00.001+03:00

Ce zici, are dreptate? Vezi aici.

Eu,copilul de azi

2009-07-29T22:04:00.010+03:00

Vreau sa joc ping-pong, la scara de la mamaie. Nu mai pot pentru ca au pus gard.
Vreau sa fac gramezi de frunze si sa sar in ele. Nu mai pot pentru ca au imprejmuit toate gradinile si nu mai avem voie sa intram.
Vreau sa ma duc la bara si sa joc diri-diri sau la malai. Nu mai pot pentru ca sunt parcate numai masini in fata ei.
Vreau sa ma duc cu colindul. Nu mai pot pentru ca mi-e frica de toti dezaxatii.
Imi iau sania sa merg la derdelus. Care derdelus?! A devenit parcare, sau cartier de vile.
Vreau sa intru in gradinita si sa ma joc fotbal sau peretica. Nu mai pot pentru ca nu ne mai dau voie sa intram acolo.
Vreau sa ma urc in copacul din gradinita. Nu mai pot pentru ca l-au taiat.
Vreau sa ma joc de-a v-ati ascunselea. Nu mai pot pentru ca au pus interfon la blocuri (pana intru in bloc ca sa ma ascund...), peste tot sunt numai garduri, nu pot sa intru nicaieri.
Eu unde ma mai joc?
Afara e cald.Copiii ma cheama sa ne udam cu apa. Zic pas, nu de alta, dar cum sa imi ude telefonul din buzunar pe care am dat atatia bani?!
Ma duc in spate sa o strig pe M. ...sau mai bine ii dau un buzz pe mess.
R. si G. ma alearga sa ma spele cu zapada. Nu prea cred ca or sa ma prinda. De ce? Pai nu vreau sa mi se stearga fondul de ten de pe fata, sau sa mi se intinda rimelul! De fapt, nici nu ies din casa.E frig si imi pun poze pe Hi5 mai bine.
As vrea ma merg in parc cu patura, la picnic.Nu vrea nimeni.Ele merg deja in mall.
As bea o lamaita de la Alba. Dar M.imi intinde o Cola.
Sunt in parc si o caut pe tanti de la intrare care vinde vata de zahar pe bat.Nu o mai gasesc.I-au daramat "sediul".
Vreau sa ma uit la desene.Nu mai difuzeaza Sailor Moon.Oare asa trebuie sa ma imbrac ca fetele alea dezbracate de la TV?!
M-as juca sotronul.Dar oare mai am voie sa desenez pe asfalt?
Am cazut si am o julitura urata.Nu prea cred. Mai degraba mi-a cazut Netu.

Copilul tau ce face azi?

Semnat,
Cri-Cri

2009-07-29T15:54:00.006+03:00

Din nou...LUMEA ASTA SE DUCE DE RAPA!
Nu pot sa mananc linistita, fara sa dau de vreo absurditate.
Domnilor, va bateti joc de noi?!
Am inteles...nu am voie sa intru intr-un parc, sa ma dau intr-un leagan.Asta chiar daca in parc nu e nimeni, vine nenea de la BGS sa ma dea jos, ca, deh, am depasit varsta admisa. Dar eu , daca am depasit varsta de 15 ani, nu am voie sa ma mai dau intr-un leagan, sa ma simt copil? La noi cine sa gandeste? De ce nu faceti parcuri in care sa avem si noi voie? Sau noi ce ar trebui sa facem? Ca vad ca din ce in ce mai multe lucruri ne sunt interzise.
La fel si cu bicicleta sau cu rolele, ar trebui sa mergem printre masini, ca nu erau destule accidente.
O sa ajungem sa intram intr-un parc si sa il contemplam. Atat si nimic mai mult. O sa ma uit la iarba ca la un lucru sacru si daca o sa o calc din greseala, o sa ma simt o infractoare.
Nici nu ma mai gandesc sa ma urc intr-un pom sa culeg corcoduse. Poate doar daca pomul creste pe asfalt!

Dar ce am citi azi, aici, e de departe cea mai mare prostie pe care am auzit-o de curand.

Astfel, potrivit unei hotărâri de consiliu (prin care se reglementează accesul în parcuri şi sancţiunile aplicate celor care încalcă decizia municipalităţii), aprobată de Oprescu, oamenii vor avea acces pe iarbă doar într-un anume perimetru, indicat printr-un panou special amenajat la intrarea în parcul respectiv.

Mai mult, familiile numeroase îşi pot lua gândul de la organizarea unei partide de volei în vreun parc al Capitalei. Asta pentru că „alergatul sau altă activitate sportivă care implică mai mult de cinci persoane este strict interzisă”. Iar amenzile sunt usturătoare: de la 350 la 1.000 de lei.

Reprezentanţii municipalităţii susţin că au luat această decizie întrucât „şi la cinci persoane pagubele care s-ar putea produce spaţiului verde sunt destul de mari”. „În plus, cinci este un număr suficient pentru o echipă”, a explicat Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei Servicii Publice din Primăria Capitalei. ()

Domnule Oprescu, daca am 4 copii, si vrem sa iesim intreaga familie afara, sa ne jucam intr-un parc, ce ar trebui sa fac? Sa imi las un copil acasa?! Sa ii iau pe rand?! Nu de alta, dar s-ar putea sa nu le mai iau copiilor bomboane ca sa va platesc dvs amenda.
Nu va dati seama ca ii privati pe copii de o copilarie adevarata? Cand ies afara, trebuie sa stea mai intai sa se numere si sa se gandeasca ce au voie si ce nu. Cred ca de-aia cei mai multi ajung sa prefere calculatorul.
Eu stiu ca o echipa de fotbal are 11 jucatori, deci sa inteleg ca nici nu se mai pune vorba de asa ceva! Ca sa nu mai vorbesc ca nu poti sa joci numai cu o singura echipa...
Deci,brrrrrrrr, fotbal= ilegalitate!!!

Sa nu ne limitam numai la domnul Oprescu, caci mai e si domnul Madalin Dumitru, care merita toata atentia noastra.
Domnule Dumitru, dumneavoastra cand erati mic va jucati jocuri in care era nevoie de o singura echipa?! Sau va jucati singur?! Eu stiu ca e vorba si de competitivitate...deci e nevoie de mai mult de o echipa! Nu stiu ce stiti dumneavoastra, dar presupun ca echipa dumneavostra iesea intotdeauna castigatoare!

Copiii, limitati-va numarul de prieteni ca s-ar putea sa fiti amendati si sa intrati in randul infractorilor!
Fericit cel ce are putini prieteni!

Si in incheiere...
Domnilor, chiar nu aveti treburi mai importante?!
Tara arde, si baba se piaptana.

2009-07-28T23:36:00.007+03:00

Azi

2009-07-27T00:17:00.002+03:00

Oana sarbu-Azi

Azi, prima oara-ti scriu,
Un cuvant, pentru mai tarziu,
Sa nu uiti, ce suntem acum,
Cand vom fi, poate pe alt drum

Tu, poate vei pleca,
Nu poti sti, maine ce vom fi,
Ce dor calator te va chema,
Si iubirea noastra va muri.

Anii de liceu curand se vor sfarsi,
Maine vom uita ca am fost copii,
Ne va ramane poate nostalgia clipelor,
Primul vis de dor,

Azi, prima oara-ti scriu
Un cuvant pentru mai tarziu
Zboara prin timp pentru amandoi
Cand maturi, vom privi-napoi

Azi, iti cer un raspuns,
Mai avem, vreme de ajuns,
O viata intreaga n-a ramas
Astazi am facut doar primul pas...

Azi, prima oara-ti scriu...

Cum ar fi...

2009-07-26T20:17:00.005+03:00

...daca nu ai sta blocat in trafic?
...daca nu ar exista aglomeratie?
...daca nu ai auzi nici un claxon?
...daca nu ai auzi nici o injuratura?
...daca nu ar arunca nimeni tot felul de chestii de pe geamul masinii?
...daca autobuzele ar merge cu peste 60 km la ora?
...daca ai stii exact cand vine autobuzul si acesta sa vina mereu la fix?
...sa nu simti nici un miros ciudat,
...si sa nu se lipeasca nici unul de tine in mijloacele de transport in comun?
...sa nu stai cu mana lipita de geanta in autobuz?
...daca nu ai auzi manelele de la telefonul celui care sta langa tine?
...sa mergi pe strada si sa nu apara nici o duduie care arunca in tine cu orez sau care vrea sa iti ghiceasca viitorul, caci poate, poate, ii arunci si ei un ban?
...daca ai merge pe strada fara sa se ia nimeni de tine?

...daca am fi civilizati?

Ar fi bine, dar ne oprim doar la conditional optativ, pentru ca la noi de putut , nu se poate.

2009-07-23T23:43:00.014+03:00

Glumetul familiei...

Veti vedea o poza unde ne imbratisam pe marginea cascadei, una in el care ma alinta etc.
Tin sa precizez ca tot "datorita " lui am facut baie...in plina iarna...in apa din I.O.R. si ca acum ma bucur de o minunata noua "coafura" realizata, evident, tot de el!

Lista ar putea continua!

Rednex- Wish You Were Here

2009-07-22T13:31:00.005+03:00

Wish You Were Here

Bliss - Wish You Were Here

2009-07-22T13:31:00.004+03:00

Bliss - Wish You Were Here

Ai grijă ce îţi doreşti!

2009-07-08T18:37:00.004+03:00

Mda...se pare că facultatea ştia de planul meu, cel legat de a vizita Bucureştiul, şi mi-a pregătit o surpriză în perioada de practică. Mare surpriză!
Mulţumită, datorită, graţie....(nu din cauza!) acestei surprize (nu obligaţie!)...eu şi colega mea am colindat străzile în căutarea unor asociaţii obscure. La fel de obscure erau şi străzile, de care, ruşine să-mi fie, nu am auzit de ele timp de 19 ani de când m-am născut în Bucureşti!
Soarele,mult soare,chiar prea mult soare şi mersul pe jos ne-au făcut călătoria mult mai plăcută!
Pot spune, desemenea, că nici nu vă gândiţi unde şi-ar putea avea sediul, o asociaţie, să îi spunem religioasă, ca să nu dăm numele! Vă dau şi un indiciu! Nu, nu este într-o biserică! Dar într-o zonă liniştită, sigură, fără pericole, locuită de oameni cu credinţa în Dumnezeu?! Nu nici acolo!
Mda, important este că sunt acasă, întreagă, şi cu o memorie de elefant în ceea ce priveşte harta străzilor din Bucureşti!
Mă gândesc cum ar fi fost dacă mergeam singură, aşa cum ar fi trebuit...!
Sunt sigură că aş fi avut parte de o doză mai mare de adrenalină!

Nu uitati de Bucureşti! (2)

2009-06-19T23:33:00.004+03:00

5. Muzeul Satului:

Superb! Ma aşteptam să fie pustiu, dar nu a fost chiar aşa. O atmosferă extrem de liniştitoare. Tradiţie peste tot. Nu m-am mai simţit atât de bine de mult timp. Unul din locurile care mi-au plăcut mai mai mult, e pontonul vechi. Păcat că era apa murdară.E mult de mers, dar merită.Biletul e extrem de ieftin şi sunt atâtea de văzut. Printre chestiile ciudate pe care le-am văzut: erau foarte multe pisici, inclusiv în camere.Peste tot era pusă mâncare pentru ele. Am deranjat un căţel, care m-a întâmpinat foarte agresiv, probabil i-am încălcat teritoriul.Şi mi-a stat inima în loc când am dat peste una din doamnele de la pază, într-o cămăruţă, întinsă pe un pat. Probabil făcea parte din decor! Din păcate m-a lăsat aparatul şi nu am putut să fac multe poze. Dar o să revin cu siguranţă. E unul din locurile în care mai uiţi de lumea în care trăieşti, şi te întorci la origini.

Student Career Path la final

2009-06-17T22:22:00.005+03:00

Programul de orientare în carieră, Student Career Path, aflat la prima ediţie, s-a încheiat în ziua de 5 iunie, dată la care s-a organizat ceremonia de înmânare a diplomelor.
Întâlnirea a fost structurată în două părţi, astfel ca prima parte a fost destinată invitaţiilor speciali şi înmânării diplomelor, rămânând ca a doua parte să ia forma unei petreceri.

Fuse şi se duse! Ce a însemnat SCP pentru mine? Multă muncă, dar cum să spun, muncă făcută din plăcere. Toată echipa a lucrat la proiect pe bază de voluntariat! Mi-am dat seama că pot să fac o mulţime de lucruri. Consider toate aceastea drept o investiţie în propria persoană.Nu mai vorbesc de oamenii pe care i-am cunoscut cu această ocazie. E drept, au fost şi puncte slabe, însă nu toate lucrurile au depins întotdeauna de noi. Aş fi vrut să existe astfel de iniţiative şi pe vremea când eram eu în liceu. Încă ne confruntăm cu o lipsă acută de informare. Sper ca următoarea ediţie să fie pusă pe picioare în scurt timp.

Le mulţumim tuturor celor care au participat la acest proiect, precum şi celor care au crezut în el şi ne-au susţinut. Sperăm că iniţiativa noastră a fost una de folos.

Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene prin intermediul Tineret in Actiune. Prezentul comunicat reflecta numai viziunea autorului iar Comisia Europeana nu poate fi facuta raspunzatoare pentru utilizarea conţinutului acestuia.

Furtuna

2009-06-02T21:17:00.005+03:00

Si e intuneric. Si bate tare vantul. Totul in jur se misca. Nimic nu ii rezista.
E prea puternica. Parca vrea sa se razbune. Parca a venit sa isi ia inapoi ceea ce ii apartine.
Urla din tot sufletul. Cred ca o doare. Cred ca sufera. Dar a venit sa distruga tot.

Si totusi...as vrea sa fiu in mijlocul ei. Sa o infrunt, sau sa fiu una cu ea.

Emotii, suspans...

2009-05-20T22:19:00.010+03:00

Nici acum nu ne vine sa credem!
Premiul I, premiul de excelenta...decan , microfon, diplome, laptop, juriu...emotii.
Noi, cele mai bune! Nu Master, nu anul 3. Noi , anul 1!
Inca nu au trecut toate emotiile!

Nu uitati de Bucuresti!

2009-05-17T22:49:00.010+03:00

Acesta este un post dedicat maretului meu plan de a bifa toate locurile din Bucuresti care ar trebui vizitate. Mai jos, scurte impresii despre fiecare in parte. :)

1. Zoo: am fost de doua ori intr-un weekend. Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam sa fie atatia oameni pe acolo. Biletul este destul de ieftin si puteti ignora taxa de fotografiere!
Gradina e ingrijita, insa cred ca ii lipseste o strategie de promovare.In jurul ei au aparut tot felul de constructii moderne. Ma intreb cum o fii sa privesti de la birou leul din cusca. Am un sentiment ca nu va mai rezista foarte mult timp.Imi aduc aminte ca inainte era si o trasura cu care puteai sa faci turul. Acum nu am mai vazut nimic. La fel , o veste proasta,nu se mai calaresc poneii :(
Dar merita sa mergeti, e o atmosfera foarte faina. Foarte relaxant si sunt multe de vazut.
(P.S: Puteti sa ii mangaiati pe ponei daca sariti gardul cand nu e atent paznicul. Si vedeti ca nu mananca pufuleti! Luati altceva!)

2. Gradina Botanica: putin dezamagita de aspectul ei, pot sa spun ca am vazut parcuri mult mai frumoase. Sera este in renovare si se deschide abia peste 4 ani. Biletul nu e scump deloc, dar nu am vazut nimic desoebit. In schimb muncitori care...mai bine nu mai spun. Nu stiu daca intrau si ei in programul gradinii, daca erau o specie mai aparte...
Ar trebui facut ceva ca sa nu mai arate asa.Poate dupa ce trece perioada de renovare o sa vedem ceva mai interesant.

3. Observatorul astronomic: deoarece programul de vizita de pe site nu era actualizat, ajunsa la fata locului, mi-am dat seama ca trebuie sa ma intorc in alta zi. O sa revin cu detalii.

4. Muzeul militar: am trecut pe acolo in noaptea muzeelor. Foarte multe de vazut, dar din pacate, am omis sa ma gandesc la puhoiul de oameni atras de intrarea libera. Oameni care, bineinteles, inteleg, prin vizitarea unui muzeu, faptul ca trebuie sa se urce pe tot ce prind in cale ( tancuri etc.) si sa faca poze. Asa ca am renuntat sa mai mergem in muzee. Dar...
Bucurestiul e superb noaptea!

In sfarsit

2009-05-12T22:27:00.007+03:00

Pentru ca ar vrea sa ne stranga in brate, dar nu pot.

Pentru ca ar vrea sa ne vorbeasca, dar nu au cum.

Pentru ca ar vrea sa ne inteleaga, dar nu reusesc.

Asa ca ne privesc cu ochii lor mari si calzi.

Pentru tine e suficient?

Pentru mine, da.

Noi

2009-04-16T23:52:00.004+03:00

Noi.
Noi suntem generatia care nu mai apreciaza valoarea lucrurilor.
Aruncam lucrurile stricate la gunoi, fara sa mai incercam sa vedem daca le putem repara.
Le inlocuim pur si simplu.
Atasamentul nu mai exista.
Alegem intotdeauna cea mai facila cale.
Dar ce facem cand si pe oameni putem sa ii inlocuim la fel de usor?

2009-04-08T21:32:00.005+03:00

Lucruri inutile. Valori pierdute. Principii pe care le aruncam la gunoi. Maine uitam ce am spus azi. Promisiuni. Care promisiuni? A spus deja prea multe.

Cine esti?

2009-04-08T21:18:00.006+03:00

Cine esti? Uita-te la tine.
Tu stii cine esti?
Inchide ochii si uita-te in oglinda. Ce vezi?
Te recunosti? Asa vrei sa fii?
Numai tu stii.
Inchide ochii.
Inchide ochii ca sa vezi mai bine.

Stim

2009-04-02T11:55:00.006+03:00

Stim sa sustinem nedreptatile.
Stim sa chinuim oameni batrani si sa ii taram prin inchisori.
Ne uitam la ei ca si cand ar fi cei mai mari criminali.
Profitam de ei pentru ca nu au cum sa se apere.
Pe adevaratii vinovati nu ii vedem.
Nu vrem sa ii vedem.
Stim sa inchidem ochii si sa ucidem vise.
E mai usor asa.

2009-03-28T22:08:00.006+02:00

Nu stie unde e. E singura si tremura.Isi aduce aminte. Stie ca speranta e singura care poate sa o doboare iar.

Se uita la mine cu ochii ei mari.Nu stiu ce sa ii spun. De fapt, nici nu cred ca are rost sa ii spun ceva. A inteles deja. E prea tarziu.
Mult prea tarziu.

Mai exista si altfel de cadouri

2009-03-27T21:10:00.008+02:00

Am descoperit, acum aproximativ un an, un site cu cadouri speciale- cadouri personalizate.

Vrei sa fii voluntar?

2009-03-21T20:22:00.003+02:00

”Student Career Path” îi încurajează pe tineri să aleagă responsabil şi conştient facultatea pe care doresc să o urmeze, astfel încât să îşi poată construi o carieră solidă. Aceasta trebuie să le pună în valoare talentul şi abilităţile.
60 de tineri din clasa a unsprezecea ( din 6 licee bucureştene) vor beneficia de consiliere în vederea orientării în carieră. Aceştia vor intra în contact direct cu mediul universitar din Bucureşti cu ajutorul voluntarilor.
Proiectul Student Career Path are nevoie de 30 de studenti voluntari care sa insoteasca elevii la cursurile facultatii din care provin. Vor sta cu ei la cursuri, le vor prezenta facultatea ,profesorii, precum si materiile.
Voluntarii vor beneficia de un curs de instruire bazat pe elemente de management personal si dezvoltare a abilitatilor sociale. Ei vor participa atat la traininguri si partea de tutorat pentru elevi, cat si la organizarea si planificarea activitatilor din cadrul proiectului.
Selectia voluntarilor va avea in vedere urmatoarele criterii: calitatea de membru al unei asociatii studentesti, participarea la cel putin un alt proiect, participarea frecventa la cursurile facultatii pe care o urmeaza etc.
Ca sa puteti participa,va rugam sa completati formularul (disponibil pe http://www.clublmt.ro/) si sa il trimiteti pana pe 29 martie la adresa clublmt@gmail.com.

Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene prin intermediul Tineret in Actiune. Prezentul comunicat reflecta numai viziunea autorului iar Comisia Europeana nu poate fi facuta raspunzatoare pentru utilizarea conţinutului acestuia.

Taj Mahal

2009-03-15T23:16:00.007+02:00

De cand eram mica am fost fascinata de povestea Taj Mahal-ului.Sper ca intr-un viitor apropiat sa ii fac o vizita. De fapt, pentru asta mi-am rezervat primul salariu:)
Povestea,dragostea a doi oameni, va dainui atata timp cat constructia va exista.

Se spune că Taj Mahal-ul a fost construit de Shah Jahan, în memoria sotiei sale Mumtaz Mahal, care a murit după naşterea celui de-al 14-lea copil. Moartea ei l-a afectat într-atât pe împărat încât părul i-a albit în numai câteva luni.

Constructia a durat 22 de ani, si, in timp,Taj Mahal-ul a devenit "simbolul dragostei eterne". Inauntrul domului se afla sicriul imparatesei incrustat cu pietre pretioase alaturi de sicriul imparatului care a fost construit cativa ani mai tarziu.

Imparatul intentiona sa construiasca pe celalalt mal al raului o replica a monumentului din marmura neagra si un pod.Planurile au esuat deoarece a fost tinut in captivitate timp de noua ani de catre fiul sau Aurangzeb.

Poetul Edwin Arnold il descria ca fiind "nu un monument de arhitectură, ci dragostea unui împărat încrustată în piatră".

Nimic

2009-03-14T22:16:00.006+02:00

Trezeste-te!
Nu-i mai pasa de tine.A mintit.Nu a avut curaj.Nu a avut pic de curaj.Nu i-a fost deloc rusine.Se uita la tine ca si cand nu te-ar cunoaste.Ca si cum nu ar stii ce simti.Nu iti mai cunoaste ochii.De fapt,nici nu se mai uita la tine.
De cate ori sa iti spun sa te trezesti?
N-a mai ramas nimic.

S-a trezit.A fost un vis urat.

Scrisoare catre liceeni- Tudor Chirila

2009-03-08T18:48:00.003+02:00

Scrisoare catre mine.
Scrisoare catre tine.
Citeste.

"Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa.
Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare.
Noi ne-am inselat.
Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit.
Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri.
Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti.
Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti.
Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati.
Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura.

Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand.
Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp.
Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film.
Ei vor sti doar sa va invete sa furati.
Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.
Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu.
Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza.
Nu marsati la orice promotie.

Fiti mai selectivi.Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla.
nimalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti.
Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti.Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie.
Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi.
Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul.

Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras.
Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile.
Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile.
Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu.

Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri.
Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul.
Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi.
Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii.
Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga.
Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.Salvati-va! Salvati-ne!
Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul...
Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

STOP

2009-03-03T23:20:00.006+02:00

Vreau să vorbesc cu tine.
Nu prin mesaje. Nu la telefon. Nu pe mess. Nu printr-un amărât de e-mail.
Vreau să mă uit la tine şi vreau să te uiţi la mine atunci când vorbim.
Vreau să fim aproape.
Să îţi interpretez inflexiunile vocii şi să îţi observ mimica feţei.La fel vreau să faci şi tu.
Să îţi urmăresc gesturile şi să îţi văd ochii atunci când vorbeşti.
Să îmi simţi şi să îţi simt emoţiile.
Să nu ne ascundem în spatele unui telefon sau în spatele unui monitor.
Asta ne face rău. Ne distorsionează cuvintele,vorbele, gândurile.
Uneori cuvintele mint. Uneori e de ajuns să îţi privesc ochii şi să înţeleg. O îmbrăţişare şi simt că nimic nu mai contează.

STOP lumii virtuale!
Lucrurile, şi mai ales lucrurile importante, se spun personal.
Suntem fiinţe umane. Avem nevoie să fim împreună.
Nu vrem sa fim personaje într-un joc virtual şi să depindem de un click.

"Căci natura nu i-a dat omului doar voce şi limbă ca să fie interpreţii gândurilor sale, ci, suspectându-l că ar putea abuza de ele, a făcut să vorbească şi fruntea şi ochii, pentru a le contrazice atunci când acestea nu sunt fidele." (Cureau de la Chambre)

Student Career Path

2009-02-23T21:58:00.006+02:00

Asociaţia Clubul Liderii Mileniului Trei lansează un nou proiect dedicat tinerilor.

”Student Career Path” îi încurajează pe tineri să aleagă responsabil şi conştient facultatea pe care doresc să o urmeze, astfel încât să îşi poată construi o carieră solidă. Aceasta trebuie să le pună în valoare talentul şi abilităţile, asigurându-le un rol activ ca cetăţean european . Este important să luăm în considerare şi competenţele din mediul socio-economic dinamic şi competitiv in vederea creşterii gradului de angajabilitate pe piaţa locală şi europeană a muncii .

60 de tineri din clasa a unsprezecea ( din 6 licee bucureştene) vor beneficia de consiliere în vederea orientării în carieră. Aceştia vor intra în contact direct cu mediul universitar din Bucureşti cu ajutorul a 30 studenţi voluntari.

În cadrul primei etape, participanţii vor beneficia de şedinţe de orientare în carieră cu un grup de consilieri şcolari, colaboratori ai proiectului. Şedinţele vor consta în teste de aptitudini însoţite de discuţii cu specialişti care să îi ghideze pe participanţi. Scopul acestor şedinţe este conştientizarea de către tineri a ariilor lor de interes şi a domeniului în care ar putea urma o carieră.

Între şedinţele de consiliere şi participarea efectivă la cursurile facultăţilor alese elevii participanţi vor lua parte la un curs despre luarea deciziilor, management personal şi gândire pe termen lung.

Participarea la cursuri se va realiza cu ajutorul studenţilor voluntari. Se vor vizita instituţiile alese, iar elevii vor participa la cursurile pentru care au optat, vor interacţiona cu studenţi, asistenţi şi profesori şi vor avea posibilitatea sa pună întrebări care să îi ajute in luarea unei decizii.

La sfârşitul perioadei în care ei participă la cursuri, elevii îşi vor ierarhiza opţiunile în ceea ce priveşte alegerea facultăţilor. În funcţie de aceste opţiuni, echipa Student Career Path le va asigura întâlniri cu alumni, profesionişti în domeniile respective.

Finalul proiectului va fi marcat de organizarea unui bal mascat având următoarea temă: “Sunt ceea ce am învăţat din acest proiect”. În cadrul balului, fiecare dintre invitaţi (echipa de proiect, participanţi, voluntari, profesionişti - absolvenţi, invitaţi, parteneri) va răspunde provocării de a exprima, prin costumaţia aleasă, ce i-a adus proiectul Student Career Path şi care îi sunt experienţele cele mai dragi din cadrul acestuia.

Pentru a te înscrie, trimite la adresa clublmt@gmail.com pana la data de 08 martie 2009 formularul de participare completat (formularul e disponibil pe http://www.clublmt.ro/)
Succes, te aşteptam !

Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene prin intermediul Tineret in Actiune. Prezentul comunicat reflecta numai viziunea autorului iar Comisia Europeana nu poate fi facuta raspunzatoare pentru utilizarea conţinutului acestuia.

Dragostea durează 3 ani...

2009-02-03T22:39:00.002+02:00

...Pentru ei nu.

Cineva mi-a spus odata:

"Orice lucru are un început şi un sfârşit."

Pentru ei există doar începutul.